Aproximativ 5.000 de ‘Veste Galbene’ au mărșăluit prin centrul Parisului, sâmbătă, în ceea ce reprezintă al zecelea weekend de proteste îndreptate împotriva guvernului preşedintelui Emmanuel Macron, relatează CNBC.
Demonstraţiile au început la mijlocul lunii noiembrie datorită creşterii taxelor la combustibili – între timp abandonate. De-atunci, însă, lista revendicărilor s-a diversificate foarte mult, o mare parte a lor reflectând caracterul preponderent socialist al Franţei.
Ce revendicări au demonstranţii
Printre numeroasele cereri ale „vestelor galbene” incluse în aşa-numita „Directivă a Poporului”, se numără: încheierea austerităţii, conceperea un sistem de asigurare socială pentru toţi angajaţii (inclusiv cei pe cont propriu), reformarea sistemului de pensii (într-o direcţie socialistă), creşterea indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, stabilirea salariului maxim la 15.000 de euro, forţarea companiilor private să crească numărul de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, închiderea şcolilor, maternităţilor, oficiilor postate şi companiilor feroviare private, şi multe altele.
Reacţia autorităţilor franceze
Autorităţile franceze suspectează, însă, că în spatele demonstraţiilor s-ar afla şi o posibilă interferenta rusească. Suspiciunile au apărut după ce au fost descoperite în jur de 600 de conturi de Twitter prin care se instiga la demonstraţii şi care aparţineau, de fapt, unor ruşi bănuiţi că ar avea legătură cu Kremlinul.
În acelaşi timp însă, preşedintele Emmanuel Macron a iniţiat aşa-numita „Mare Consultare Publică”, în care a fost stabilit ambiţiosul obiectiv de consultare a întregii populaţii cu privire la o serie de teme încă nestabilite.