Politologul Alina Mungiu-Pippidi, profesor de studii ale democraţiei la Berlin şi expert pentru Consiliul Europei a făcut într-un editorial o analiză a felului în care va fi România guvernată având în vedere rezultatele din alegerile parlamentare.
În articolul "Trei profeţii pe care le-aş lua înapoi. Dar nu pot" publicat în Adevărul, Mungiu-Pippidi afirmă că este presată de presa din străinătate pentru a vorbi despre felul în care crede că se va schimba România după alegeri, iar afirmă că "nimic fundamental nu se va schimba".
"Mă tot pisează presa străină cu treaba asta, şi eu tot dau răspunsul, „Nu se va schimba nimic fundamental”, cu un click pe Google daţi de el. Cum, nu vine catastrofa, nu se duce România la Rusia, nu se creşte iar corupţia (care nu a scăzut însă, cel puţin nu deocamdată), ce optimistă sunteţi! Ei, nu. Să ne înţelegem. Eu cînd spun că nu se va schimba nimic nu o fac din optimism. Eu vreau să spun că în România nu avem pe nimeni cu idei radicale în politică, nici măcar Vadim nu le avea pe bune, deci nu e de temut că se va schimba cursul nostru extern. România e însă o ţară nemeritocratică, deci necompetitivă, şi pe fond imorală, corupţilor li se dă prin fraudă academică drumul din puşcărie şi nici un rector nu spune că îi pare rău, şi ca atare faptul că nu se va schimba nimic nu e un lucru bun. E un lucru rău. Vă dau un singur exemplu. Suntem de acord că la temelia relansării noastre este reabilitarea unui sistem de educaţie cu 40 la sută analfabeţi funcţionali şi cu jumătate din cei intraţi în şcoală pierduţi pe drum, da? Sunt trei ani de cînd cer sa se publice bugetul şcolilor pe un portal, la cine nu are Internet măcar pe uşa şcolii, mi-au promis trei miniştri, şi am primit abia zilele astea un răspuns de la MEN, cum că s-ar fi făcut. Răspunsul are un link de şase rînduri trimiţînd la portalul de execuţie bugetară (publicat tot la insistenţele mele în ianuarie trecut, guvernul Cioloş nici nu ştia că există la Finanţe, dar ascuns). Portalul e o chestie primitivă, făcut pentru disciplinare fiscală de bază, nici pe departe ce au promis ultimele trei guverne (în alte discuţii) ca transparenţă fiscală şi open data, cu categorii contabile de pe vremea comunismului, în format pdf, deci fără să poată fi utilizat ca „data”, şi cu o rată de răspuns foarte slabă de la instituţii, şi care nu se poate nici măcar calcula (nu se poate afişa, de exemplu, cîte şcoli sau primării au răspuns din cîte). Cum ar fi trebuit sa arate aşa ceva vedeţi în Republica Moldova, se poate face aşa ceva şi pentru şcoli, şi pentru spitale, şi asta ar permite urmărirea de către utilizatori a costurilor acestor instituţii" scrie Alina Mungiu-Pippidi.
"În condiţiile astea, avînd în vedere că nimeni din România nu a făcut nici un efort pentru informaţia relevantă din educaţie, lumea preferînd să se ocupe de imaginea în străinătate a universităţilor (oricum ar fi, e mai bună decît merită), şi că miniştri mai buni ca ultimii doi oricum nu se vor găsi, evaluez că nu se poate schimba nimic. Oricum nu prin alegeri, dar nici în afara lor" concluzionează Alina Mungiu-Pippidi.