Bolojan sacrifică reforma administrativ-teritorială de dragul concedierilor colective. Momeala pe care le-o aruncă primarilor de comune (Analiză)

Reforma administrativ-teritorială, ca soluție pentru eficientizarea cheltuielilor în administrația publică și a reducerii birocrației, a fost un obiectiv fluturat de politicieni, în fața românilor, în contextul temerilor privind preluarea puterii de către partidele suveraniste.

Bolojan bagă la sertar reforma administrativ-teritorială

Concedierile colective și tăierile salariale revin obsedant în discursul actualului premier, încă de la preluarea mandatului. În nenumărate rânduri, Ilie Bolojan și-a exprimat intenția de a tăia salariile funcționarilor de carieră și de a-i concedia în masă, concomitent cu majorarea taxelor și impozite, ca singura soluție pentru rezolvarea crizei bugetare.

Mai nou, Ilie Bolojan încearcă să-i atragă pe primari de partea sa, propunând concedierile colective și tăierile salariale ca alternativă la reforma administrativ-teritorială. A spus-o într-o intervenție televizată, la Digi 24, și a repetat-o la întâlnirea cu primarii din Asociaţia Comunelor din România. Și pare dispus că accepte o Românie fărâmițată într-un număr uriaș de localități, ineficiente cu condiția ca primarii să-i facă pe plac.

„Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Anul trecut și anul acesta sunt ani determinanți pentru administrația publică locală. Trebuie să dovedim cu toții că, în actualele structuri, putem fi mai performanți, mai eficienți sau, dacă nu reușim, se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune. Ori lucrăm împreună, ori e o problemă de timp până vom ajunge acolo”, a declarat Bolojan. 

Discursul premierului este de natură să stârnească confuzie în rândul ascultătorilor și chiar a partenerilor de guvernare. Reforma administrativ-teritorială reprezintă un obiectiv care a figurat pe agenda politicienilor în ultimii ani. În plus ar atrage economii importante la buget fără ca povara să fie pusă pe umerii cetățenilor, așa cum se întâmplă acum.

Reforma cerută de mediul de afaceri

Reforma administrativ-teritorială, în sensul comasării localităților și a județelor este o cerință a mediului de afaceri, de mai mulți ani. Aceștia arată că printr-o asemenea măsură s-ar reduce cu adevărat cheltuielile cu administrația și birocratizarea. În 2024, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie recomanda să nu mai existe comune cu mai puțin de 5.000 de locuitori și nici orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

„Ca România să poată să fie atractivă fiscală, și se discută la ora actuală de relocări de sfere de producție din China înapoi în Europa și așa mai departe, avem nevoie ca țara să aibă un buget confortabil. Părerea noastră este că acest buget confortabil nu poate fi făcut decât printr-o reorganizare administrativă a țării. Nu mai putem sta cu județele din ’68. Nu văd că de ce în loc de 42 de județe n-ar fi 15, 10, eu știu, mai puține, pentru că eu, dumneavoastră, cei din studio, ca persoane fizice sau juridice, eu n-am avut nevoie niciodată de un act administrativ de la vreun consiliul județean. (…) Deci nu văd de ce să existe 42 de consilii județene, ca să nu vă spun că nu înțeleg de ce există ele ca și entități, când avem și prefecturi”, spunea Mihai Daraban, la o conferință organizată de DC News.

Analistul economic Adrian Negrescu estima, având în vedere situația din 2023, că economiile făcute la bugetul general, în urma reorganizării, ar ajunge la 50 de miliarde de lei pe an.

„Ar aduce un plus de vrei 50 şi ceva de miliarde de lei la buget, pentru că cheltuielile cu bugetarii în momentul de faţă sunt undeva la 140 de miliarde. Noi avem 1,3 milioane de bugetari, în condiţiile în care Polonia, o ţară cu o populaţie dublă faţă de a noastră, are undeva la 800.000”, spunea Negrescu.

Ce propunea Camera de Comerț și Industrie

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) împreună cu mai multe organizații patronale au cerut autorităților reorganizarea teritorial-administrativă după următorul model:

• reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15;
• redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
• redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
• reorganizarea instituțiilor publice deconcentrate sub noua formă administrativă.

În acest moment, în România sunt aproape 3.200 de unități administrativ-teritoriale. Din cele 318 orașe, doar puțin peste jumătate, 170, au mai mult de 10.000 de locuitori. Din cele peste 2.800 de comune, doar 355, adică 12%, au peste 5.000 de locuitori.

Cea mai mică comună este Bătrâna (Hunedoara), cu 88 de locuitori, urmată de Brebu Nou (Caraș Severin), cu 166 de locuitori, și Ceru-Băcăinți (Alba), cu 227 de locuitori. În acest top și-au mai făcut loc comuna Bunila (Hunedoara), cu 247 de locuitori, și Bulzeștii de Sus (Hunedoara), cu 275 de locuitori. Cel mai mic oraș din România este Băile Tușnad (Harghita), care conform datelor are cam 1.327 de locuitori.

Reforma administrativ-teritorială amânată în 2025

Ideea unei reforme administrativ-teritoriale a reapărut în 2023, când Parlamentul a respins un proiect de lege – pe acest subiect – inițiat de un parlamentar neafiliat. La vremea respectivă, politicienii puterii spuneau că discuțiile trebuie să aibă loc din 2025, după alegeri.

„Eu cred că dacă vrem să avem o discuție serioasă, trebuie în primul rând să stabilim un calendar, însă pentru după 2024, când terminăm cu alegerile. În 2024, e o utopie orice discuție. Însă imediat după anul electoral trebuie să trecem la treabă. E obligatoriu“, spunea deputatul PNL Florin Roman, în 2023, conform Adevărul.

Fostul purtător de cuvânt PSD, Lucian Romașcanu, susținea, tot atunci că ideea unei comisii delucru ar fi bună pentru reformarea administației. El spunea că reorganizarea ar trebui să vină și cu modificarea Constituției, care să introducă noțiunea de „regiune“, ca unitate administrativă. Social-democratul insista, ca și colegul de guvernare pentru o amânare a discuțiilor pentru 2025 cu intrarea legii în vigoare în 2028.

„2024 va fi un an extrem de complicat, cu 4 rânduri de alegeri. Pot să vă spun că nu în 2024 se va aborda această chestiune“, a afirmat Romașcanu.

Un proiect pitit în sertarele parlamentarilor

În luna octombrie a anului 2024, USR a depus primele proiecte legislative pentru reforma administrativ-teritorială a României. Acestea vizau, în principal reducerea numărului de județe și reorganizarea Bucureștiului. Inițiatorii spuneau că vor fi făcute economii anuale de aproximativ 17 miliarde de lei. Proiectele par că s-au pierdut, între timp, pe traseul legislativ.

La începutul lui 2025, deputatul USR Radu Mihaiu, reîncălzea supa reorganizării teritoriale, spunând că este un demers „absolut necesar.

Tot pe atunci, Marcel Ciolacu promitea un proiect de lege privind reorganizarea. El spunea că a primit undă verde de la Consiliul Național al PSD. Actul normativ, ce urma să fie elaborat de o comisie internă urma să ajungă în parlament.

De altfel, reforma administrativ-teritorială a fost una dintre promisiunile pe care s-au grăbit să le facă politicienii în contextul alegerilor prezidențiale din acest an. Rând pe rând, candidații partidelor dădeau asigurări că reorganizarea reprezintă o prioritate pentru reducerea deficitului. Au fost doar promisiuni fără acoperire, căci 2025 a trecut fără ca un astfel de proiect să fie pus în dezbatere.

Și Bolojan susținea reorganizarea

În luna ianuarie, 2025, pe vremea când era doar președinte al PNL, Ilie Bolojan se declara de acord cu ințiativa colegilor PSD. Pe 13 ianuarie 2025, spunea că va susține „orice proiect care înseamnă o eficiență mai mare în administrația publică locală”, indiferent cine este inițiatorul.

„Partidul Național Liberal va susține orice proiect care înseamnă o eficiență mai mare în administrația publică locală și acolo este loc de mai bine. Am fost 20 de ani în această administrație, o știu foarte bine, că va însemna descentralizarea, mutarea deciziei mai aproape de cetățeni, care va însemna mutarea responsabilităților către structurile din regiuni sau din județe. Și eu cred că aceste lucruri nu sunt foarte ușor de făcut, pentru că le-am mai promis de multe ori, dacă vă aduceți aminte multe cicluri, de atât de multe ori încât oamenii nu ne mai cred. Și atunci cred că, din punctul meu de vedere, este mai puțin importantă paternitatea”, a spus Ilie Bolojan.

Între timp, după ce a ajuns premier, Bolojan pare că s-a răzgândit. În locul unei reforme reale care să ducă la eficientizarea cheltuielilor publice insistă pe concedieri colective și tăieri salariale la pachet (un termen care-i place premierului) cu creșteri de taxe și impozite locale. Este același drum pe care l-a ales și Emil Boc, în 2009-2010, și care, după mai puțin de 15 ani ne-a adus într-o nouă criză.

Reforma adminstrativ-teritorială nu convine partidelor mari

Realitatea este că reforma administrativ-teritorială nu convine partidelor mari. Restrângerea numărului de localități este o discuție mai veche, inițiată (culmea!!!) tot într-o perioadă de criză, în timpul guvernării Boc. Demersurile au tot fost amânate pentru că PNL și PSD nu sunt de acord cu așa ceva deoarece au de pierdut din punct de vedere politic.

Cele două formațiuni își împart, la acest moment consiliile județene și primăriile în marea majoritate a țării. Cele două partide au cel mai mare număr de aleși locali, la care nu vor să renunțe. Cred ei, eronat, dacă avem în vedere rezutatele ultimelor alegeri, din 2024, că primarii le pot asigura mai multă influență în teritoriu. Or, prin restrângerea numărului de județe, comune și orașe, vor pierde nu doar aleșii care le conduc, ci și influența electorală.

Un număr mai mic de primării și consilii județene implică mai puțini indivizi care trăiesc de pe urma politicii. Vorbim aici de primari, viceprimari președinți și vicepreședinți de consilii județene sau consilieri, cu anturajul lor, plătiți din bani publici. Aceștia formează rețeaua de activiști pe care se bazează partidele în campaniile electorale.

PNL și PSD se opun reorganizării adminstrativ-teritoriale și din alt motiv. Un număr mai mic de unități administrativ-teritoriale implică reducerea rețelelor clientelare de firme conectate la bugetul de stat. Or, aceste firme sunt surse de îmbogățire pentru nomenklatura politică și pentru finanțarea acțiunilor de partid.

Reforma administrativ-teritorială la Sfântu’-Așteaptă

Având în vedere ultimele declarații ale premierului Ilie Bolojan este evident că șansele ca reforma administrativ-teritorială să se producă în această generație sunt nule. Chiar dacă aproximativ 98% din UAT-uri nu se pot susține prin taxele încasate local, politicienii nu vor să renunțe la aleșii locali, considerați coloana vertebrală a partidelor.

Dimpotrivă, preferă să pună o povară fiscală mai mare pe umerii cetățenilor de rând doar pentru a salva această nomenklatură politică. Este ceea ce a făcut Ilie Bolojan și echipa sa, prin majorarea taxelor și impozitelor locale, concomitent cu proiectul de concedieri colective și tăieri salariale la funcționarii de carieră.

Și, cu toate că pune întreaga presiune pe umerii populației, actuala guvernare nu are nici cea mai mică intenție de a introduce, în compensare, măsuri și mecanisme prin care primarii să fie obligați să reducă risipa banilor publici.

De altfel, nu trebui să ne mire acest lucru. Nu este prima oară când politicienii promit reforme, de frică să nu-și piardă scaunele, iar apoi își iau cuvântul dat înapoi, când se văd în siguranță. De câte ori nu ați auzit politicieni cărora li s-a reproșat că nu-și țin cuvântul dat, că: „a fost doar o promisiune făcută în campania electorală”. Ca și cum minciuna este de la sine înțeles înaintea alegerilor.