Cine și de ce participă la Consiliul Păcii al lui Trump. Motivele pentru care statele au aderat la ideea liderului de la Casa Albă

Astăzi, are loc la Washington prima reuniune a Consiliului pentru Pace, celebra inițiativă a președintelui Donald Trump. La Consiliul Păcii participă atât state membre fondatoare, cât și numeroase țări în calitate de observatori, alături de o echipă de conducere numită de Casa Albă.

Cum este structurat Consiliul Păcii

• Conducere executivă

  • Donald Trump (președinte), Marco Rubio, Tony Blair, Jared Kushner.

• Membri fondatori

  • Orientul Mijlociu: Israel, Arabia Saudită, Egipt, Qatar, Turcia, EAU.

  • Europa: Ungaria, Bulgaria.

  • Alte regiuni: Argentina, Indonezia, Pakistan, Vietnam.

• State și entități observatoare

  • Europa: România, Germania, Franța, Italia, Polonia.

  • Asia: Japonia, Coreea de Sud, India.

  • Americi: Canada, Brazilia.

  • Instituții: Uniunea Europeană.

Motive pragmatice pentru participarea la Consiliu

Pentru statele din Orientul Mijlociu (precum Israel, Arabia Saudită, Egipt, Qatar, Turcia, Emiratele Arabe Unite), principala miză o reprezintă Fâșia Gaza și stabilitatea pe termen lung a regiunii. Implicarea lor este crucială pentru orice plan de reconstrucție și pace.

Țări precum Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orban, și Argentina, condusă de Javier Milei, au relații politice strânse cu președintele Trump și susțin în mod deschis inițiativele acestuia.

Pentru state precum Indonezia, care s-a oferit să trimită trupe de pace, sau Pakistan și Vietnam, apartenența poate reprezenta o oportunitate de a-și consolida parteneriatul cu Statele Unite și de a juca un rol pe scena internațională.

Majoritatea statelor europene, inclusiv România, Germania, Franța și Italia, au ales să participe doar ca observatori. O decizie care reflectă îngrijorări legate de faptul că noul consiliu ar putea ocoli sau submina autoritatea Organizației Națiunilor Unite și a multilateralismului tradițional.

Chiar și Uniunea Europeană va fi reprezentată de comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica, dar a subliniat clar că nu devine membră, având „o serie de întrebări” referitoare la sfera de aplicare și guvernanța acestui nou organism.

Alte puteri precum Japonia, Coreea de Sud sau India preferă, de asemenea, să urmărească discuțiile înainte de a face un pas oficial.

În esență, Consiliul Păcii reunește un grup eterogen de state: de la parteneri cheie în Orientul Mijlociu și aliați politici ai lui Trump, până la o serie de națiuni care, deocamdată, preferă să monitorizeze evoluțiile de pe margine.