Daniel Dăianu, analiză despre situația României în UE. Obiectivele pe care trebuie să le urmărească oficialii de la București

Interesul României, la fel ca și al celorlalte state membre, este ca Uniunea Europeană să fie mai unită și să-și dezvolte propriile capacități de apărare. Este opinia președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu și-a prezentat poziția într-o analiză intitulată „Apărarea naţională şi bugetul public în vremuri foarte periculoase”. El arată că țara noastră a ajuns într-o situație dificilă din cauza unei „miopii şi a unor erori de politică economică”.

„România a alocat pentru apărare anul trecut puţin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB – un deficit în fapt de peste 9%, dacă avem în vedere impactul anualizat al recalculării pensiilor. Ţinta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în 7 ani. Alte condiţii neschimbate, corecţia macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie şi gradual), ar fi nu de circa 6% din PIB, ci de peste 8% din PIB.

Eveniment - 15 apr, 21:06

Cumpărăturile de Paște, mai scumpe cu 30% față de acum trei ani. Bugetul românilor pentru sărbători

Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, şi ţinta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 şi 4%. Dar şi aşa, este un şoc pentru bugetele publice în UE. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27% din PIB, faţă de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm”, a arătat Daniel Dăianu în articolul publicat pe pagina de internet a Consiliului Fiscal.

Președintele Consiliului Fiscal a arătat că motivele pentru care s-a ajuns în actuala situație au legătură cu lipsa de viziune și a erorilor de politică economică a politicienilor de la București.

„Iar să faci a corecţie de mare amplitudine când mediul internaţional este mai mult decât nefavorabil, când eşti obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieşire. Şi totuşi, trebuie să răzbim, într-un fel sau altul. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Şi să folosim la maximum fondurile europene”, relatează Daniel Dăianu.

Absorbția fondurilor europene, neglijată în ultimii ani

Preşedintele Consiliului Fiscal mai vorbește, în articol despre nivelul de absorbție a fondurilor europene. El consideră că această resursă a fost tratată, mai ales în ultimii ani, mai mult pe vorbe și mai puțin pe fapte. Astfel România a ajuns în situația de a pierde miliarde de euro din PNRR.

„Să fim în situaţia de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decât regretabil. Când se ştie că PNRR se termină în 2026, absorbţia de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simţ al urgenţei! Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu.

Disputele politice, organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale consumă din atenţie şi energie, dar nu trebuie să anuleze eficienţa actului de guvernare. Cum se observă acasă şi în străinătate, avem capacitate instituţională şi politici publice slabe. Alţii nu ştiu cum să obţină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României”, a apreciat Daniel Dăianu.

UE își va orienta bugetul spre securitate și apărare

Autorul articolului avertizează că  nu va mai exista un al doilea PNRR, iar noul CFM se va axa în special pe cheltuieli pentru apărare și securitate.

„România trebuie să facă acum tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut, trebuie să fie prioritizate investiţii ce pot fi finanţate cu bani europeni. Vizita delegaţiei CE la Bucureşti în februarie a.c a fost un semnal de alarmă. Şi documente ale Consiliului Fiscal (inclusiv opinia privind proiectul de buget public pentru 2025) au semnalat pericolul de a se pierde sume mari din PNRR.

Absorbţia de fonduri europene intră în matricea după care finanţatorii externi, agenţiile de rating măsoară riscul suveran al României. Trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea pieţelor financiare faţă de România. Chiar dacă propunerea unor înalţi oficiali europeni (inclusiv Ursula von der Leyen), de a nu lua în calcul creşterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare, ar avea câştig de cauză, situaţia bugetului public al României ar rămâne extrem de complicată.

Şi este de văzut dacă se va accepta emiterea de obligaţiuni comune de apărare (în numele UE), care ar fi un ajutor pentru statele cu deficite bugetare foarte mari”, subliniază Daniel Dăianu.

România trebuie să investească în apărare

Preşedintele Consiliului Fiscal arată că și România va trebui să aloce mai multe fonduri pentru apărare, iar pentru aceasta ar putea fi nevoie de o contribuție a cetățenilor și a mediului de afaceri. Alternativa ar fi o reducere a cheltuielilor în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică şi socială foarte dificile. În opinia autorului, creşterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, pentru că lumea devine mult mai periculoasă şi „parcă lipsită de reguli”.

„Pierderea «dividendului păcii» era clară de ceva timp. Există o expresie validată de istorie cu relevanţă pentru vremurile noastre: când «elefanţii se tăvălesc», vai de iarbă, de cei mici. Este în interesul României şi al celorlalte ţări europene ca Uniunea să fie mai coezivă şi să îşi dezvolte capacitatea proprie de apărare (industria de armament), iar NATO să nu slăbească. Industria de apărare în România trebuie să se dezvolte şi aranjamente de offset ar susţine acest scop.

România trebuie să ajute ca relaţia transatlantică să nu se erodeze fatalmente şi trebuie să fie evitat un război comercial între SUA şi UE; un astfel de război ar provoca stricăciuni mari. Relaţia cu SUA trebuie să fie îngrijită, aşa cum trebuie să avem relaţii bune cu Franţa, UK, Germania, Italia şi, nu în ultimul rând, cu Polonia. Şi Turcia merită atenţie din acest punct de vedere, ea fiind o putere regională cu influenţă tot mai mare. Ţările cu care ne învecinăm intră desigur în ecuaţia de securitate.

În contextul nou, diplomaţia va fi tot mai complicată şi se va desfăşura pe traseul intereselor colective, cât şi prin relaţii bilaterale. NATO trebuie să continue ca o organizaţi relevantă, ce asigură garanţii de securitate pentru statele membre. Importanţa UE pentru România este funciară, deoarece Uniunea s-a născut principalmente ca un proiect de pace – deci, nu numai pentru reconstrucţie economică după al doilea război mondial. O Uniune mai divizată, fragilă, ar fi de rău augur pentru securitatea europeană. Remarca este valabilă şi pentru NATO. Iar UE nu trebuie să lipsească de la marile discuţii, negocieri”, a transmis preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.