Daniel David avertizează: „2025 este probabil cel mai dificil și periculos an după Revoluție”

Daniel David a avertizat luni, într-un articol pe blogul său, că 2025 ar putea fi cel mai dificil an din istoria țării, de după revoluția din 1989.

De ce consideră Daniel David că 2025 este un an periculos

În contextul intrării în cea de-a zecea lună a anului curent, ministrul Edcuației a vorbit pe blogul său despre efectele pozitive pe care le-au avut măsurile de austeritate adoptate de Guvern. Acesta spune că măsurile fiscal-bugetare au dus la economisirea a 400 de milioane de lei care, cel mai probabil, vor fi folosiți tot în cadrul sistemului.

De asemenea, Daniel David a descris crizele politice și economice, de la nivelul țării noastre, dar și de la nivel internațional, ca o provocare dificilă, aducătoare de progres.

„Anul 2025 este probabil cel mai dificil și periculos an pentru țară după Revoluția din 1989. Dacă în prima jumătate a anului 2025 ne-am confruntat cu o criză politică majoră (legată de alegerile prezidențiale – deci la nivelul celei mai înalte poziții din stat – și opțiuni vitale ale direcției țării), în condiții de austeritate economică, din a doua jumătate a anului 2025 am intrat direct într-o criză fiscal-bugetară, cu risc de blocaj al țării. […]

Prin aceste măsuri fiscal-bugetare, sistemul nostru s-a salvat de la blocaj, astfel încât din bugetul alocat la început de an s-au eficientizat (economisit) costuri de aproximativ 400 milioane de lei (pe care probabil îi vom utiliza tot în sistem) și nu mai trebuie să solicităm în acest an cele 2 miliarde de lei, în total impactul financiar estimat pentru anul 2026 fiind de peste 2,8 miliarde de lei. (…) Au mai fost ani dificili pentru țară – atât economic, cât și politic – dar în 2025 crizele interne politice și economice vin puternic combinate, pe fondul unui război la granița țării și al unor crize internaționale legate de reașezarea arhitecturii ordinii mondiale. Dar, abordate corect, crizele sunt și oportunități de progres!”, a scris ministrul pe blogul său.

De ce a ezitat Daniel David să accepte al doilea mandat ca ministru

Potrivit raportului ministrului, acesta a acceptat cu îndoială al doilea mandat, început la 23 iunie 2025, considerând că și-a îndeplinit angajamentele față de țară. La scurt timp după acceptarea funcției de la conducerea Ministerului, Ilie Bolojan a avertizat asupra riscului crescut de incapacitate de plată a salariilor, pensiilor, burselor. Cu toate că Ministerul Educației se bucura de un buget mare, și acesta risca să nu poată achita cetățeniilor banii care li se cuveneau, motiv pentru care Daniel David a acceptat să ia parte la gândirea și implementarea unor măsuri care să nu permită ca la finalul anului 2025, angajații și elevii din sistemul de învățământ să nu poată fi plătiți.

„Am acceptat cu îndoială al doilea mandat, cu începere din 23 iunie 2025 – considerând că mi-am îndeplinit angajamentele pentru țară. […] Din păcate, la scurt timp după preluarea celui de-al doilea mandat, austeritatea economică a devenit o criză fiscal-bugetară, în care premierul a anunțat că țara se poate confrunta, din toamnă, cu mari probleme legate de plata salariilor/pensiilor/burselor/ajutoarelor sociale etc., dacă nu se vor demara reforme structurale.

Deși în educație am pornit cu unul dintre cele mai mari bugete de după Revoluția din 1989, excesele anilor trecuți – mai ales anii electorali – l-au făcut chiar și așa insuficient, astfel încât la rectificarea planificată și așteptată an de an pentru acest minister, ca urmare a situației de criză fiscal-bugetară, era imposibilă completarea de care aveam nevoie pentru a încheia anul cu salarii/burse (iar cu această structură a sistemului nostru nu se întrezăreau lucruri bune nici în 2026). Mi s-a cerut ajutorul pentru reformele grele de salvare a țării și a educației-cercetării și în final am acceptat – deși era momentul în care puteam pleca bine pentru mine”, a mai scris Daniel David în raport.

Cum s-a schimbat numărul profesorilor calificați, în anul școlar 2025-2025

Pentru a evita supraîncărcarea profesională a cadrelor didactice, limita maximă a numărului de elevi scade cu trei pentru fiecare elev cu cerințe educaționale speciale dintr-o clasă. În anul școlar 2025-2026, estimările preliminare arată că aproximativ 3% dintre clase au depășit limita maximă și doar în jur de 1% au ajuns la excepția maxim permisă.

„Pentru a reduce încărcarea profesorilor, am păstrat prevederea ca limita maximă să se poată reduce cu 3 la fiecare copil cu cerințe educaționale speciale (CES) din clasă. Aceste depășiri ale limitelor sunt solicitate de școli, având responsabilitatea să le facă în funcție de resursele umane și de spațiu. Învățământul simultan a crescut de la 6% (2024-2025) la aproximativ 7,5% (în 2025-2026), dar va beneficia pentru prima dată de o metodologie de pregătire a profesorilor, după modelul învățământului simultan din Franța și Irlanda (care au acest model chiar mai răspândit decât în țară)”, a mai informat ministrul Daniel David.

În ceea ce privește numărul de profesori calificați din anul școlar 2025-2026, acesta a crescut comparativ cu anul școlar precedent, la fel și timpul de interacțiune cu elevii a acestora, în timp ce numărul angajaților necalificați a scăzut.

„În general, a crescut ușor numărul de cadre didactice cu un singur contract de muncă, pe perioadă nedeterminată și determinată, reducându-se semnificativ cheltuielile cu contractele la plata cu ora”, a mai spus ministrul Educației.