Decizii importante în ultima ședință de Guvern din an. Se reintroduc înregistrările SRI ca probe în instanțe. Ce alte modificări legate de cazurile de corupție sunt dezbătute azi

Printre modificările la Codul Penal se numără redefinirea abuzului în serviciu astfel încât să ia în calcul hotărârea CCR din 2016, care a decis că numai comportamentul funcționarilor care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament și a ordonanțelor Guvernului – poate avea o consecință penală, menționează CursdeGuvernare.

Înregistrările SRI, probe în instanță

După ce, în 2020, CCR a exclus înregistrările SRI ca probe în procesele penale susținând că că reglementarea nu este însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate, Ministerul Justiției propune astăzi ca legalitatea înregistrărilor să fie verificată de de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine competența să judece cauza.

(Descărcați AICI Proiectul de modificare a Codului Penal)

(Descărcați AICI Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală)

Vezi AICI expunerea de motive pentru modificarea Codului Penal

VEZI AICI cum vrea Guvernul să schimbe Codul Penal și ce modificări aduce. Textul de lege complet

Controverse legate de interceptările SRI care au dus la îngroparea a sute de dosare ale DIICOT sau DNA

Potrivit proiectului de lege, se elimină prevederea prin care SRI putea pune în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică în cazul infracțiunilor privind securitatea statului și terorismul.

În proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală, ministerul Justiției propune ca legalitatea să fie verificată de de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Se propune astfel, după articolul 139 introducerea unui nou articol, art. 139-1, cu următorul cuprins:

„(1) Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări.

(2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de camera preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.”

Infracțiunile prevăzute de articolul 139, alin 2 sunt: infracțiunilor contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale, precum și în cazul infracțiunilor de trafic de droguri, infracțiunilor la regimul privind substanțele dopante, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infracțiunilor privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și al precursorilor de explozivi restricționați, de trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, în cazul infracțiunilor care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, contra patrimoniului, de șantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal, de evaziune fiscală, în cazul infracțiunilor de corupție și al infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori în cazul altor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare – conform Alba24.ro.

Abuzul în serviciu sau neglijența în serviciu după noile modificări

Modificarea legii amintite prevede și modificarea definiției abuzului în serviciu, care acum este definită ca „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.

Modificările aduse la cele două articole din Codul Penal pentru abuz în serviciu și neglijență în serviciu

Art. 297 CP – abuzul în serviciu

„(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

Art. 298 CP – neglijența în serviciu

„Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă” – relatează Alba 24.ro.

Vezi AICI motivele pentru care guvernanții vor modifice Codul de Procedură Penală

Vezi AICI cum se va modifica CPP-ul