UPDATE: Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat că ei au „consultări dese cu membrii Guvernului” și „la un moment dat are loc și la nivel de vârf, între guvernator și prim-ministru”.
„Deficitul bugetar reprezenta principala problemă, era generator de inflație, era generator de datorie publică, era generator de o serie întreagă de neclarități în ceea ce privește dezvoltarea economică a României și stabilitatea economică a României. Consolidarea fiscală a dat rezultate, ne permite să abordăm cu mai multă încredere – și cu sprijinul Guvernului – bătălia împotriva inflației, care este o funcție a Băncii Naționale. Așa că sunt câteva premize pentru în 2026, ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică și ceva mai stabile, care să se îndrepte în direcția care aduce această consolidare pe care o așteptăm cu toții de ceva vreme”, a explicat Dan Suciu, pentru Digi24.
Purtătorul de cuvânt al BNR a mai afirmat că Guvernul trebuie „să continue politicile pe care le-a declanșat, pentru că s-au făcut câțiva pași importanți, dar încă suntem departe de final. Da, avem de lucrat în continuare cu această direcție, împreună cu Guvernul, și sunt convins că se poate. Se poate ieși și în cursul acestui an dintr-o situație mai dificilă”.
ȘTIRE INIȚIALĂ:
Premierul Ilie Bolojan (PNL) a mers, miercuri, la Banca Națională a României (BNR), unde a discutat despre bugetul pentru 2026 și menținerea deficitului la 6,5%.
Discuțiile au avut loc în contextul în care Guvernul ar trebui să adopte legea privind indicatorii macroeconomici, date pe care le ia de la BNR, informează B1 TV.
Un alt subiect posibil dezbătut ține de inflație. Aceasta încă e mare în România, iar guvernatorul Mugur Isărescu a declarat de mai multe ori că măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan într-adevăr reduc deficitul, dar au efectul advers al inflației ridicate.
Alexandru Nazare (PNL), ministrul Finanțelor, a declarat, marți, că deficitul cash înregistrat în 2025 e în jur de 7,7%, mai mic decât cel prognozat, de 8,4%.
„Plecăm de la o bază credibilă și transmitem un mesaj important că deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat, deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash.
Într-adevăr, ținta de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, vehiculată în mass-media. Acest lucru arată, în primul rând, o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut, de aproape un procent din PIB. Și, în al doilea rând, surprinde pozitiv.
Motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic este că am câștigat încrederea Comisiei Europene. Am reușit să negociem PNRR, am reașezat proiecte pe fonduri europene finanțate prin lohn-uri și granturi pentru zece ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNRR în Coeziune și totalitatea acestor măsuri luate, în momentul când au fost puse în operă și executate în buget la finalul anului 2025, au creat efecte importante”, a declarat Alexandru Nazare.