Marius Budăi, după anunţul Comisiei Europene privind pensiile românilor: „Această majorare de acum nu este afectată de acest procent”

Marius Budăi, după anunţul Comisiei Europene privind pensiile românilor: Această majorare de acum nu este afectată de acest procent
Foto: Guvernul României / Facebook

Marius Budăi a oferit o primă reacţie după anunţul Comisiei Europene privind pensiile românilor, precizând că majorarea pensiilor nu va fi afectată acum.

„Această majorare de acum nu este afectată de acest procent”, a spus ministrul Muncii la Antena 3 CNN.

„Este un răspuns care nu include discuțiile politice, discuțiile politice de prim nivel cum le-am avut, de exemplu, eu, împuternicit de Marcel Ciolacu şi de PSD, cu comisarul pentru muncă”, a spus ministrul Muncii, vineri seară, la Antena 3 CNN.

Marcel Ciolacu declară că dacă nu va putea fi scos sau înlocuit acel plafon pentru pensii de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR, atunci majorarea pensiilor care va avea loc la 1 ianuarie 2023 va fi şi ultima.

„Gândiţi-vă că dacă nu scoatem acel 9,4%, această mărire pe care o să o avem la pensii din 1 ianuarie, şi din punctul meu de vedere pensiile mici trebuie să fie mărite cu un procent mai mare de 15%, altfel nu putem crea un echilibru, atunci ar fi ultima mărire. Este foarte posibil ca întreaga Europă, acest procent se raportează la PIB, să intre, Doamne fereşte, într-o recesiune. Atunci nu se mai măreşte PIB, Doamne fereşte se micşorează şi nu te mai încadrezi în cei 9,4%. Deci până când? Până în 2070. Ca să vedeţi câtă minte au avut să treci un procent până în anul 2070.

Repet, dacă şi cu certitudine se vor mări pensiile la 1 ianuarie, atunci ar fi ultima mărire dacă nu scoatem acel 9,4%”.

Comisia Europeană a transmis că plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat de România prin PNRR, face parte din reforma sistemului public de pensii. Executivul comunitar a mai susținut, într-un răspuns pentru G4Media, că un obiectiv al noii legislații, convenit prin PNRR, este „menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.