Ce plan are Ilie Bolojan pentru reorganizarea administrativă a României: „Se poate face fără mari probleme” (VIDEO)

Planul lui Ilie Bolojan pentru reorganizarea României! Premierul a vorbit miercuri, în emisiunea „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV, despre schimbările pe care Guvernul le are în vedere în ceea ce privește reforma administrației publice.

Șeful Executivului a explicat că scopul acestor măsuri este simplificarea aparatului administrativ, reducerea cheltuielilor și apropierea serviciilor publice de cetățeni.

Printre ideile discutate se numără comasarea comunelor foarte mici, dar și găsirea unor soluții pentru o mai bună organizare a zonelor metropolitane din jurul marilor orașe.

Planul lui Ilie Bolojan: Care sunt obiectivele reformei administrației publice

Potrivit premierului, schimbările propuse urmăresc câteva direcții clare:

• creșterea eficienței în administrație

• diminuarea costurilor suportate de stat

• servicii publice mai ușor accesibile pentru cetățeni

• o administrație mai apropiată de comunități

Planul lui Ilie Bolojan: Ce a precizat despre comasarea comunelor mici

În acest context, Ilie Bolojan a subliniat că reforma ar putea fi realizată chiar și în cadrul actualei structuri administrative, dacă măsurile de eficientizare vor avea rezultatele dorite.

“Pozițiile de consilier personal au fost reduse. Poziția de viceprimar, dacă s-ar reduce, nu poate fi operațională decât la finalizarea mandatului, deci din 2028 încolo.

Dar revin. De ce facem reforma în administrație? Ca să avem o administrație mai eficientă, cu mai puține cheltuieli, care e mai aproape de cetățean și care oferă cel puțin la fel de bune servicii. Asta se poate face în două moduri sau pe actuala structură administrativă.

Cu actualul număr de unități administrative, peste 3.300, să zicem, care dacă după aceste măsuri se va dovedi că va funcționa eficient și asta se va vedea în percepția publică, în percepția cetățenilor, înseamnă că am făcut un lucru bun, dacă acest lucru nu se va vedea în anii următori, e doar o problemă de timp, până indiferent cine va fi în guvernare, va constata că nu mai poate suporta acest tip de transferuri și va ajunge să comaseze localități.

Din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1.500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic.

Dar aici nu trebuie să facem comasări fără o analiză care ține cont de distanțe. Uneori, sunt comune care nu au un număr mare de locuitori, dar au o distanță destul de mare, sunt împrăștiate, de condițiile reale, dar acest lucru, și în țările în care s-a făcut, de exemplu cum este Polonia, care a trecut prin mai multe rânduri de reorganizări, a însemnat că se ia o decizie, să zicem, mâine, dar ea se aplică de la alegerile următoare sau de la următorul rând de alegeri.”, a explicat Bolojan.

Ar putea fi comasate comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori?

Premierul susține că o astfel de măsură nu ar crea probleme majore, însă decizia trebuie fundamentată pe o analiză serioasă a situației din teren.

El a explicat că există comune cu populație redusă, dar cu sate aflate la distanțe mari unele de altele, iar aceste aspecte trebuie luate în calcul înaintea unei reorganizări.

“Din punctul meu de vedere, dacă se va crea o masă critică pe tema asta, nu văd de ce, cel puțin eu, personal, sunt de acord cu acest lucru. Nu am niciun fel de problemă pe tema asta.

Reducerea numărului de comune se poate face fără mari probleme.”, a mai spus premierul.

De ce nu este simplă reducerea numărului de județe

Chestionat de ce la județe nu s-ar putea face același lucru, Bolojan a spus:

“Nu știu dacă neapărat ne ajută. Trebuie să vedem de ce facem asta. Facem asta pentru dezvoltare, pentru o administrație mai eficientă. Unde avem problemele? Problemele noastre, dezvoltarea este concentrată în reședințele de județ, că ne place, că nu ne place sau în zonele metropolitane.

Acolo s-a concentrat dezvoltarea în ultimii 20 de ani în România. Pe lângă migrația externă pe care am avut-o, am avut o migrație internă, din ruralul îndepărtat în urban sau în metropolitană.

Problemele pe care le avem astăzi este că între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării pentru că actuala legislație care ține de zone metropolitane nu dă o autoritate unei singure primării de reședință, ci înseamnă consens.”, a declarat șeful Executivului.

Ce a mai spus Ilie Bolojan

“Ori acolo unde primarii au avut o relație bună, unde au fost rezonabili, unde s-au înțeles, au putut face proiecte în comun, gândiți-vă cu cât o zonă este mai divizată, cu cât problemele sunt mai împărțite, cu atâta șansa să faci proiecte combinate scade. Ce am mai putea să facem, nu neapărat județele, este ca primăriile, care au o graniță administrativă cu o reședință de județ, să devină primării de sector, un mandat, două mandate, trei mandate.

Planurile de dezvoltare mari le face primăria de reședință, pentru că ne place, nu ne place, foarte multe din aceste zone sunt zone dormitor pentru reședința de județ. Oamenii locuiesc în zonele metropolitane, dar navetează spre reședință ori o zonă de primării de sector extinsă, așa cum avem în toată lumea în zona unor orașe mari, sunt sisteme de zone metropolitane, dar organizate și planificate, ar însemna că primăria din reședință se ocupă de transportul în comun, de circulație, de sistemele mari, de urbanismul mare, iar primăria din comuna respectivă rămâne cu străzile secundare, rămâne cu politicile de servire”, a mai adăugat premierul.

Este nevoie de schimbări și în administrația Capitalei?

Premierul a spus că și Bucureștiul ar avea nevoie de o mai bună coordonare între instituțiile administrative.

“Din nou, și în București, și discutăm foarte deschis, e nevoie de mai multă înțelepciune, pentru că gândiți-vă că în București avem Primăria Generală și șase primării de sector.

Gândiți-vă că în Bruxelles sunt 19 primării, dar niciuna nu este primărie generală. Gândiți-vă că oamenii aceștia cu 19 primării de sector s-au înțeles să facă planurile mari.

Noi cu Primăria Generală și cu primăriile de sector am ajuns la niște dezechilibre atât de grave…”, a spus Bolojan.

Întrebat dacă ar susține desființarea primăriilor de sector, premierul a respins ideea unei astfel de măsuri radicale.

„Nu, sunt pentru abordări raționale. E mai puțin important că sunt primării de sector independente, primării care intră în această zonă, dacă nu ai abordare rațională.”