Primul sondaj după moțiunea de cenzură. PNL trece peste PSD, iar AUR rămâne lider detașat (GRAFICE)

Primul sondaj realizat după moțiunea de cenzură aduce cea mai importantă schimbare politică din ultimii ani: PNL urcă pe locul al doilea în intenția de vot pentru alegerile parlamentare și devansează PSD, care cade pe poziția a treia. AUR încă nu are adversar.

Surpriza din primul sondaj după moțiune: PNL face saltul peste PSD

Potrivit cercetării realizate de INSCOP în perioada 11–14 mai 2026, AUR își menține poziția de lider, cu un scor stabil în jurul pragului de 38–41%, în timp ce PNL beneficiază de o creștere accelerată, iar PSD înregistrează una dintre cele mai vizibile scăderi din ultimul an.

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (77.4% din total eșantion)

• AUR: 38.2% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 37% în aprilie 2026, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.11% în mai 2025).

• PNL: 20.3% cu PNL (față de 15.5% în aprilie 2026, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai 2025).

• PSD: 17.5% cu PSD (față de 20.1% în aprilie 2026, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai 2025).

Cea mai spectaculoasă evoluție este cea a PNL, care urcă de la 15,5% în aprilie la 20,3% în mai, un plus de aproape 5 puncte procentuale. În paralel, PSD coboară de la 20,1% la 17,5%, pierzând locul secund.

USR scade, UDMR crește

• USR: 10% cu USR (față de 12.7% în aprilie 2026, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai 2025).

• UDMR: pentru UDMR ar vota 5% din alegători (față de 4.3% în aprilie 2026, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).

• SOS România: pentru SOS Romania – 2.9% (față de 2.8% în aprilie 2026, 3.3% în martie, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025).

• SENS: pentru SENS – 2.5% (față de 2.4% în aprilie 2026, 3.6% în martie, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025).

• POT: pentru POT ar vota 1.9% dintre alegători (față de 3.6% în aprilie 2026, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025)

• Independent: 0.9% își exprimă preferința pentru un candidat independent (față de 1% în aprilie 2026, 1.4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie 2025).

• Alt partid: 0.9% dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de 0.7% în aprilie 2026, 1.6% în martie, 1.1% în ianuarie, 1.8% în noiembrie, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie 2025)

Votanții mobilizați accentuează diferența: PSD cade și mai mult

Diferențele devin și mai clare în rândul celor care declară că sigur merg la vot (57,9% din totalul eșantionului).

Aici, clasamentul arată un AUR care este și mai departe de PSD și PNL. La fel și diferența dintre liberali și social-democrați este mai mare.

41.4% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR (38,3% în aprilie), 21.9% cu PNL (16,9% în aprilie), 13.3% cu PSD (16,6% în aprilie), 10.8% cu USR (14,4% în aprilie). Pentru UDMR ar opta 3.4% (3% în aprilie) dintre alegători, pentru SOS România – 3.1% (1,4% în aprilie), pentru SENS – 2.3% (2,2% în aprilie), iar pentru POT – 1.7% (4,5% în aprilie). 0.9% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent (1.3% în aprilie), iar 1.1% pentru alt partid (1% în aprilie).

Metodologia sondajului

Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.