PSD vrea să ia bani de la alte ministere pentru a finanța investițiile derulate prin „Anghel Saligny”. Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul alocat programului a fost epuizat.
Cuprins:
Programele de tip PNDL, așa cum este „Anghel Saligny” au avut o contribuție majoră la creșterea deficitului bugetar. Din acest motiv, premierul Ilie Bolojan a dorit să suspende finanțările pentru investițiile derulate de primării în acest an. Măsura nu este pe placul aleșilor locali care și-au găsit în PSD un avocat.
În vreme ce populația este obligată să îndure măsurile de austeritare, primarii și președinții de consilii județene nu vor să renunțe la banii care, în multe cazuri, alimentează firmele clientelare.
Fostul ministru PSD Florin Spătaru susține că banii necesari continuării investițiilor pe programul „Anghel Saligny” trebuie luați de la alte ministere. El a făcut aceste declarații, într-o intervenție la B1 TV, după ce premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul aferent acestui an a fost epuizat. Spătaru susține că există ministere care au cheltuit doar 25 – 28% din bugetele alocate. Drept care, banii acestora ar trebui mutați pentru a finanța primăriile.
„Eu sper că în urma discuțiilor care se vor purta în coaliție să avem un rezultat. Nimeni nu spune că toate proiectele din „Anghel Saligny” ar trebui continuate. Trebuie făcută o analiză pentru a stabili care ar putea fi amînate pentru anul viitor. Aici nu vorbim despre o amânare pe termen nelimitat, ci pentru bugetul de anul viitor.
Prin identificarea unor surse de finanțare de la alte ministere, s-ar putea ajunge la soluții pentru continuarea, cel puțin a proiectelor care sunt în stadiul final. Eu știu, dar ar trebui să vină ministrul de Finanțe să confirme acest lucru că sunt ministere unde execuția bugetară la finalul lunii mai era la 25-28%”, a declarat Florin Spătaru.
PSD vrea să ia din banii altor ministere pentru a-i da primarilor ca să continue proiectele derulate prin programul „Anghel Saligny”. Florin Spătaru nu vede o problemă în acest lucru.
„Nu văd cum nu s-ar putea face o analiză pe fiecare minister în parte, pe proiectele care ar putea fi finalizate sau pe cheltuielile care s-ar mai face până la sfârșitul anului, iar din aceste economii să putem continua cel puțin o parte din aceste programe.
Să vii să spui acum că nu există nici o soluție pentru Anghel Saligny, în condițiile în care oamenii din acele comunități așteaptă să aibă apă, canalizare, să aibă o soluție pentru încălzire, cred că este prematur sau nu este constructiv în discuțiile care se poartă în acest moment în coaliție”, a mai spus Florin Spătaru.
Programele de tip PNDL, așa cum este „Anghel Saligny” au avut o contribuție majoră la creșterea deficitului bugetar. Deși aceste programe au fost lansate în urmă cu aproximativ 12 ani pentru investiții în apă, canalizare și asfaltare de drumuri, în 2025 nu pare că s-a schimbat nimic. Primarii cer bani, în continuare pentru același tip de investiții, iar autoritățile de la București le satisfac dorințele pentru a-i ține aproape la alegeri.
Toate investițiile pentru care se cer bani prin „Anghel Saligny” puteau fi realizate cu fonduri europene. Aleșii locali nu vor să acceseze astfel de finanțări pentru că ar trebui să respecte termenele și să dea dovadă de mai multă rigurozitate la implementarea proiectelor, conform regulilor impuse de autoritățile de la Bruxelles.
De altfel, acesta a fost și motivul pentru care au fost înființate aceste programe, pentru ca primarii să nu mai stea cu teamă că vor fi verificați de autoritățile europene și că vor răspunde în cazul unor fraude. Spre deosebire de regulile europene, cele aplicate de Ministerul Dezvoltării sunt mult mai relaxate și pot fi ușor ocolite.
Până în prezent nu există nici un caz de primar care să fie anchetat pentru fraudă cu fonduri din „Anghel Saligny”. Și asta, cu toate că există numeroase suspiciuni legate de dirijarea banilor spre firmele clientelare. Însă, verificările făcute de Ministerul Dezvoltării sunt superficiale, iar risipa de bani publici nu este sancționată.
Social-democrații pun presiune pe Ilie Bolojan pentru continuarea acestui program, Anghel Saligny, în ciuda crizei fiscal-bugetare. Cel mai sigur, continuarea finanțării va duce, însă, la creșterea deficitului bugetar și, implicit, la măsuri mai dure de austeritate pentru populație. De altfel, până în prezent, prin grija guvernului, doar românii de rând sunt puși să plătească dezmățul bugetar făcut de politicieni.
Așa zisele reforme menite să taie privilegiile politicienilor și ale clientelei politice se lasă așteptate. De altfel, din ceea ce a anunțat Ilie Bolojan, nici măcar nu se dorește o reformă profundă.
Pachetul doi de austeritate, destinat „reformei administrației locale”, așa cum a fost anunțat, este centrat pe tăieri salariale, reduceri de personal, pe creșterea taxelor și impozitelor locale pentru populație, dar și pe introducerea unor măsuri coercitive menite să-i determina pe români să dea mai mulți bani la stat. Proiectul nu precede măsuri destinate opririi risipei și a eficientizării cheltuielilor făcute de autoritățile locale.
Practic, după reforma Bolojan, autoritățile locale vor avea la dispoziție bugete mai mari pe care le vor putea risipi, fără să dea socoteală, la fel ca și în prezent.