Reducerea posturilor în Camera Deputaților! Decizii politice controversate și impactul asupra angajărilor

Camera Deputaților a confirmat că procedura de reorganizare a instituției, care presupune desființarea a peste 240 de posturi, este dictată de o decizie politică, și nu de evaluări ale competenței personalului sau de analize care vizează eficientizarea activității instituției. Aceasta înseamnă că reducerea numărului de posturi nu se bazează pe o evaluare a performanței individuale a angajaților sau pe nevoia de a optimiza procesele interne, ci reprezintă o măsură adoptată în cadrul unei strategii politice mai largi.

Informații neclare transmise de oficialii Camerei Deputaților

De asemenea, persoanele angajate în cadrul grupurilor parlamentare sau al cabinetele demnitarilor nu vor fi afectate de reorganizare, conform informațiilor furnizate publicației Libertatea de către reprezentanții Camerei Deputaților.

Angajații Biroului pentru Informare Publică și Relația cu Societatea Civilă a Camerei Deputaților au menționat, la începutul răspunsului, că nu pot oferi „o situație clară” deoarece „datele sunt în schimbare”. Aceștia au explicat: „Conform Hotărârii Camerei Deputaților nr. 9/2025, instituția se află în plin proces de reorganizare, iar până la finalizarea acestuia, datele sunt în continuă schimbare, ceea ce ne împiedică să vă oferim o situație precisă.”

Întrebați de ce memorandumul de reorganizare și discuțiile ulterioare nu menționează nicio reducere a numărului de angajați la grupurile parlamentare, respectiv a celor angajați prin numire directă, reprezentanții Camerei au admis că reorganizarea se bazează pe decizii strict arbitrare.

Angajați repartizați în urma înțelegerii dintre liderii de grup

„Decizia cu privire la restructurările de la nivelul personalului din serviciile Camerei Deputaților este politică – memorandumul intern nr. 1/409/CS/29.01.2025 emis de președintele Camerei Deputaților și aprobat de Biroul permanent al Camerei Deputaților sub nr. 65/29.01.2025, respectiv Hotărârea Camerei Deputaților nr. 9/2025”, potrivit răspunsului pentru Libertatea, la mai bine de o lună de când a fost făcută solicitarea.

Departamentul Camerei Deputaților responsabil cu comunicarea publică a oferit răspunsuri vagi referitoare la angajații grupurilor parlamentare, unde parlamentarii din coaliția de guvernare par să urmărească protejarea personalului: „La structurile politice (grupurile parlamentare, cabinetele membrilor Biroului permanent și Cancelaria președintelui) sunt angajate aproximativ 200 de persoane; distribuirea angajaților la grupurile parlamentare este flexibilă și se face în funcție de înțelegerea dintre liderii de grup.” Astfel, se menține o abordare politică, în conformitate cu decizia politică de reorganizare.

În prezent, 23 de angajați ai Camerei Deputaților sunt detașați la alte instituții, păstrându-și postul pentru a putea reveni în orice moment (în caz de încheiere a mandatului sau altă formă de eliberare din funcție). Conform reprezentanților Camerei, aproximativ 15% din bugetul total pentru personal este alocat angajaților proveniți pe filieră politică. Instituția nu a oferit un răspuns clar referitor la numărul celor care au trecut, în 2024, de la contracte pe durată nedeterminată la contracte pe durată determinată. În răspunsul oficial, se menționează că „schimbarea duratei raportului de muncă/serviciu în structurile de specialitate ale Camerei Deputaților se realizează prin concurs, organizat conform legii și în condiții de transparență”.

Sindicatul de la Camera Deputaților continuă lupta cu politicul

Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari de la Camera Deputaților a solicitat, la rândul său, informații despre angajările realizate în ultimii ani, în special cele făcute prin concurs, adresându-se atât președintelui Camerei, Ciprian Șerban (PSD), cât și secretarei generale adjuncte, Ioana Bran.

De asemenea, au subliniat că politicienii au încercat să ocolească legislația muncii privind angajările, astfel încât persoane provenite pe filieră politică au ajuns în structurile de specialitate.

„În practică, de cele mai multe ori, intrarea în structurile de specialitate pentru care era necesar concursul a fost realizată, prin același abuz de putere arbitrară și printr-o aplicare defectuoasă și cu rea-credință a dispozițiilor legale, prin transferul funcționarilor angajați fără concurs la Cancelaria președintelui, la cabinetele membrilor Biroului permanent, la cabinetele liderilor grupurilor parlamentare sau la grupurile parlamentare. Din acest motiv, în momentul actual, în structurile Parlamentului României există două tipuri de funcționari publici parlamentari, unii care au intrat în structurile de specialitate cu concurs/examen, alții care nu au susținut niciodată vreun examen sau concurs și își desfășoară activitatea în structurile pentru care condiția de angajare era concursul”, arată sindicatul de la Camera Deputaților.

În același timp, SFPP clarifică situația celor două tipuri de angajări: „În toate structurile interne ale Camerei Deputaților, cu excepția celor politice (grupuri, cabinete parlamentare etc.), angajările s-au făcut prin concurs, iar promovările au avut loc prin examen, conform legislației în vigoare. Astfel, măsura de testare/evaluare a funcționarilor parlamentari depășește cadrul legal, fiind arbitrară și nejustificată.” De asemenea, se subliniază că, în ultimii ani, fiecare funcționar public parlamentar a avansat în diverse grade și funcții, având un loc de muncă „de carieră”, care a presupus multiple examene.

Nu în ultimul rând, SFPP a propus o serie de măsuri pentru eficientizarea instituției, care nu necesită concursuri pentru toți angajații, dar implică evaluări individuale, o analiză a angajărilor din ultimii ani și desființarea unor funcții.