Ilie Bolojan adoptă politica drobului de sare, atunci când vine vorba de restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale. Deși mai multe state europene au anunțat că vor introduce astfel de restricții, după modelul Australiei, premierul nu crede în ele.
Mai multe state europene au anunțat că vor adopta măsuri prin care vor restricționa accesul minorilor pe platformele de socializare, după modelul Australiei. Rând pe rând, autoritățile din Franța, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Grecia, Austria s-au pronunțat pentru astfel de măsuri. Nu și România. Premierul Ilie Bolojan crede că asemenea interdicții nu ar avea efect pentru copiii români.
Șeful guvernului adoptă politica drobului de sare în această chestiune, apreciind că o astfel de interdicție nu ar funcționa. Premierul mută responsabilitate exclusiv pe părinți, insistând că aceștia trebuie să reglementeze accesul propriilor copii la rețelele sociale.
„E greu azi să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție. Copiii noștri sau nepoții noștri au abilități suficient de bune pentru a ocoli astfel de interdicții. Cred că cel mai important lucru pe care îl putem face e să luăm măsuri de prevenție, de educare, de a reglementa ca părinți accesul pe cât e posibil”, a afirmat premierul în conferința de presă de la Palatul Victoria.
Ilie Bolojan nu este convins că că România ar trebui să implementeze o astfel de măsură, după exemplul Australiei și a altor state europene. El se declară în dezacord cu ceilalți lideri europeni, considerând că asemenea interdicții nu ar fi eficiente.
„Mi-e greu să cred că putem veni cu astfel de interdicții. Trebuie gândite măsuri care pot fi puse în practică. Mai bine nu iei o măsură dacă nu o poți pune în practică”, a spus premierul.
Atitudinea șefului guvernului, care se arată convins că o asfel de interdicție nu va avea succes, este cel puțin ciudată. Eficiența unei măsuri să poată fi măsurată este nevoie ca aceasta să fie implementată.
Chiar dacă ar avea o eficiență redusă, o astfel de restricție ar fi un prim pas în direcția rezolvării unei probleme. Mai mult, introducerea unei asemenea reglementări ar fi un semnal, dat de statul român, că este este preocupat de combaterea influenței nocive a rețelelor sociale asupra copiilor. Ar fi un mesaj inclusiv pentru părinți, în sensul responsabilizării acestora.
Premierul României, la fel ca și alți membri ai guvernului pe care îl conduce se plasează în opoziție cu ceilalți lideri europeni. Cei din urmă susțin necesitatea introducerii unor restricții de acces, pentru minori, pe platformele sociale, acuzând influența nocivă pe care acestea o au. Ba mai mult, rând pe rând statele europene anunță inițiative legislative în această direcție.
Guvernul României pare că se raliază poziției giganților tehnologici care administrează platformele sociale. Aceștia se opun introducerii oricărui tip de restricții sau interdicții, dat fiind că presupun investiții în măsuri de siguranță și, totodată, pierderi financiare.
Înainte de Ilie Bolojan, au fost și alți membri ai guvernului, tot de la PNL, care s-au opus restricționării accesului minorilor la rețelele sociale. Fostul ministru al Educației, Daniel David și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu sunt doi dintre aceștia. Ambii au invocat aceleași motive: lipsa de eficiență a măsurii. Singura voce publică, din Guvern, care a susținut introducerea restricțiilor a fost secretarul de stat Raed Arafat.
„Rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți. Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități”, a arătat Raed Arafat.