Scandal la nivelul MApN. Contract controversat de 3 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei. Radu Miruță vizat de acuzații grave (presa internațională)

Scandal la nivelul MApN. Contract controversat de 3 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei. Radu Miruță vizat de acuzații grave (presa internațională)
Sursă Foto: Facebook - Radu Miruţă

Radu Miruță, ministrul Apărării, este pe cale să provoace un scandal politic, în contextul achizițiilor pe care ministerul le face pentru înzestrarea Armatei. Este vizat un contract de achiziție a unor vehicule de luptă în valoare de 3 miliarde de euro, prin SAFE. 

România se confruntă cu acuzații legate de un contract în valoare de trei miliarde de euro pentru achiziția unor vehicule de luptă pentru infanterie. O investigație a site-ului Defence Industry Europe dezvăluie culisele unei achiziții despre care se spune că ar fi fost „aranjată” în favoarea producătorului german Rheinmetall.

Acuzații la dresa lui Radu Miruță

Ministerul Apărării este vizat de acuzații grave, în articol, conform cărora procedura de achiziție a vehiculelor  de luptă pentru infanterie, estimată la 3 miliarde de euro, ar fi aranjată în favoarea producătorului german Rheinmetall. Surse citate de publicație susțin că, deși prețul propus de germani a crescut cu peste 30%, nici o altă companie nu ar fi fost invitată să depună oferte.

Publicația  mai spune că Radu Miruță ar fi confirmat că acest contract va fi atribuit producătorului german, indiferent de evoluția negocierilor și a ofertelor primite. El ar fi recunoscut, indirect, aranjamentul din culise în timpul unei discuții cu jurnaliștii. Aceasta după ce a criticat public furnizorii care propun creșteri de preț de peste 30% și a insistat că România nu va ceda în fața lor.

„Programul MLI va merge la Rheinmetall”, ar fi declarat Miruță, întrebat de jurnaliști dacă România va căuta alți furnizori în cazul în care negocierile de preț eșuează.

De altfel, susține publicația, pentru Rheinmetall este singura companie care ar fi primit dosarul de achiziție (RFI) din partea guvernului român. Ministerul Apărării nu ar fi transmis invitații de participare și nu ar fi solicitat oferte din partea nici unui alt posibil concurent.

Semne de întrebare pentru Radu Miruță

Prin acest program, România și-a propus să achiziționeze, prin împrumuturi SAFE, 298 de vehicule de luptă de infanterie. Acestea ar urma să înlocuiască vechile platforme, din era sovietică, cu sisteme avansate, conforme standardelor NATO.

Potrivit unor surse citate de publicație, profitând că este singura companie invitată la negocieri, Rheinmetall căutat să forțeze mâna guvernului român. În cadrul negocierilor cu Radu Miruță, producătorul german ar fi încercat să reducă numărul de vehicule livrate pentru a se încadra în valoarea de trei miliarde.

Experții avertizează că utilizarea mecanismului SAFE pentru achiziții limitează competiția și subminează responsabilitatea în fața banului public.

Economia românească ar putea avea de pierdut

România speră la un transfer de tehnologie și producție locală. Platforma Lynx, oferită de Rheinmetall, este produsă într-un centru deja stabilit din Ungaria. De aici, criticii acestei achiziții ridică semne de întrebare legat de beneficiile pe care această achiziție le va aduce industriei românești de apărare.

În opinia acestora, alegând să negocieze cu un singur producător, fără o competiție reală, Radu Miruță a pierdut orice pârghie de negociere, acceptând un rezultat „agreat politic”. Ceea ce, spun ei, compromite transparența într-unul dintre cele mai mari programe de modernizare militară din ultimele decenii.

Pe de altă parte, dincolo de înzestrare, programul SAFE este gândit să aibă implicații industriale și economice pentru România. Se așteaptă ca acesta să stimuleze producția locală și să contribuie la transferul de tehnologie și integrarea industriei românești în sistemul european de apărare. În acest context, se arată în articol, transparență și concurența loială devin o chestiune de interes economic național.

Concluzia articolului este că genul acesta de abordare — în care doar unui singur furnizor primește specificațiile complete și i se solicită să depună o ofertă detaliată — ar putea fi considerată incompatibilă cu cerințele programului SAFE. Astfel, este subminată integritatea procesului de evaluare, cât și poziția juridică a guvernului în cazul unor contestații din partea ofertanților excluși.

Radu Miruță acuzat de opacitate în cheltuirea împrumuturilor SAFE

Mai multe voci au contestat planul lui Radu Miruță prin care a propus achiziții militare prin programul SAFE. După Organizația Patronală „Industria de Apărare” (OPIA) care a transmis că membrii ei nu au fost consultați, cu privire la cheltuirea celor 16,7 miliarde de euro, împrumutați, a venit și rândul IMM România.

„Aş vrea să atrag atenţia asupra unui lucru care încă nu a pătruns în prim-planul mass-media, şi anume programul şi alocarea programului SAFE, acel program de înarmare de 16,7 miliarde de euro, pentru care România se împrumută în totalitate. Atenţie, deci se împrumută de toţi aceşti bani, 16,7 miliarde de euro. Atragem atenţia că toţi aceşti bani vor părăsi România, că beneficiarii nu sunt companii din România, nu sunt companii producătoare de aici”, a avertizat Florin Jianu, președintele IMM România, într-un comunicat.

Ministrul Apărării a fost acuzat de lipsă de transparență și opacitate în gestionarea acestui program bazat pe împrumuturile de la Comisia Europeană. Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte OPIA spunea că producătorii români nu au fost chemați la consultări sau la discuții de reprezentanții guvernului, pe acest subiect.

„Programul SAFE este foarte important. România are o alocare de fonduri de 16,68 miliarde de euro. Este o sumă extrem de bună, mai ales dacă va fi utilizată pentru industria națională de apărare. Investițiile trebuie făcute în special către operatorii economici deja acreditați pe Legea 232, Legea industriei de apărare. Dacă aceste fonduri nu vor fi utilizate pentru industria națională de apărare, există riscul ca ele să nu-și atingă obiectivul. Atunci când vom rambursa creditul în 30-40 de ani, ne putem da seama că nu au avut efectul scontat”, spunea Răzvan-Marian Pîrcălăbescu.