Tăriceanu, propunere pentru parlamentarii ALDE: Să voteze împotriva textului actual al Strategiei naționale de Apărare

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, a anunțat că va propune parlamentarilor ALDE să voteze împotriva textului actual al Strategiei naționale de Apărare pe motiv că a constatat existența unor formulări și direcții de acțiune care „contravin flagrant prevederilor constituționale în materie”.

„Am citit cu atenție documentul transmis Parlamentului de către Președinție și am constatat existența unor formulări și direcții de acțiune care contravin flagrant prevederilor constituționale în materie, motiv pentru care voi propune grupurilor noastre parlamentare (ALDE — n.r.) să voteze împotriva textului actual al Strategiei. Trebuie să se știe că Parlamentul nu are dreptul să amendeze textul înaintat de Președinție, dar are obligația să adopte o Hotărâre de aprobare sau de respingere a Strategiei.(…) În plus, am sesizat din partea unor colegi parlamentari o oarecare precipitare de aprobare a Strategiei. Adoptarea unei asemenea hotărâri incumbă Parlamentului o responsabilitate directă și de aceea nu cred că viteza trebuie să fie criteriul nostru principal, ci calitatea, conținutul Strategiei și, mai ales, respectarea Constituției în spiritul și litera ei”, spune copreședintele Alianței Liberale și Democrate (ALDE), într-un comunicat de presă citat de Agerpres.

Comisiile de apărare din Camera Deputaților și Senat au avizat favorabil, pe 17 iunie, Strategia Națională de Apărare.

„Observațiile mele critice la adresa Strategiei pot fi sintetizate astfel: pe lângă conceptele tradiționale, Strategia națională de apărare cuprinde o serie de concepte din toate celelalte domenii — mediul economic, energie, sănătate, educație, protecție socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan—transferul acestor atribuții, care sunt de resortul Guvernului, la Președinție, în cadrul Strategiei de securitate națională și, evident, golirea de conținut a activității Guvernului. Cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidențială. Adică, într-un mod subtil, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidențiale. Din acest punct de vedere, Strategia în forma actuală nu poate fi votată”, a spus Tăriceanu.

El arată că exemple concrete din textul Strategiei care l-au condus la această decizie au fost că „Strategia națională de apărare a României ține de atribuțiile Președintelui României, fapt scris temeinic în documentul Președinției, după care, prin mijlocirea Strategiei și cu eventualul acord al Parlamentului, Președintele României dobândește atribuții neconstituționale în domenii aparținând altor puteri sau instituții”. ”Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate națională extinsă… în următoarele domenii: educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice… reducerea decalajelor de dezvoltare și reconstrucția marilor sisteme publice”, menționează Tăriceanu.

Tăriceanu mai precizează că printre interesele naționale de securitate menționate în Strategie se află și formularea „apărarea și consolidarea democrației constituționale și a statului de drept”, ceea ce reprezintă ”o referire directă și paternalistă la Puterea Judecătorească, care pare să devină prin intermediul Strategiei un nou domeniu al atribuțiilor prezidențiale”.