Ce spune Oana Țoiu despre acordul UE-Mercosur și care va fi impactul asupra agriculturii din România: „L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat” (VIDEO)

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a discutat în emisiunea News Pass, moderată de Laura Chiriac la B1 TV, despre acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, în contextul disputelor politice apărute în România privind impactul asupra Agriculturii. Țoiu a precizat că negocierile pentru acest acord au durat 25 de ani la nivelul Uniunii Europene, iar România a fost implicată activ în aceste discuții timp de 18 ani.

Cum explică Oana Țoiu poziția României față de acordul comercial UE-Mercosur

„În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă.

Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani. Prima dată, când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur, a fost sub președinția României. Și meritul României de a fi participat la aceste negocieri, vorbim de 2019, când, sigur, cine și-aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci.

De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vrunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a precizat ministra de Externe.

Ce a spus Oana Țoiu despre negocierea acestui acord comercial UE-Mercosur

„Declarațiile de după ce această decizie a fost anunțată public sau finalizată procedural sunt declarații politice. Negocierea la care ar fi putut să participe oricare dintre cei care au vrut să contribuie la ea, a avut loc timp de 25 de ani, a avut loc timp de când există acest Guvern și a avut câteva săptămâni de la momentul anunțului public al președintelui Nicușor Dan.

Și mai e un lucru pe care vreau să-l spun. Mi se pare foarte important acest lucru pe care vreau să-l spun, pentru că e foarte important ca oamenii să înțeleagă că diplomații României, care sunt niște oameni de carieră, care au muncit mult timp pentru cariera asta și mulți dintre ei sunt de mai bine de un deceniu sau două în cariera asta, nu diferențiază felul în care lucrează de partidele politice cu care lucrează.”, a adăugat Țoiu.

Ce a mai spus Oana Țoiu despre politizarea acordului și poziția diplomaților

Ministra a explicat că negocierea pentru acordul comercial UE-Mercosur a fost un proces de lungă durată, iar poziția României a fost constantă, anunțată clar încă din decembrie 2023.

De asemenea, a subliniat profesionalismul diplomaților români, care își îndeplinesc misiunile indiferent de schimbările politice.

„Acordul comercial Uniunea Europeană-Chile, de exemplu, care are reguli similare, are și o componentă de agricultură, are și porumb, ca unul dintre produsele vizate de acel acord, a fost, sub mandatul partidului pe care îl menționați, negociat pe componenta comercială și economică. De asemenea, are aceeași procedură.

L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături. Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni nu a fost subiectiv în cel privește pe dumnealui.
Toate deciziile pe care noi le luăm ca Guvern, toate deciziile pe care le luăm ca și țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative. Și în Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte nu au putut să fie incluse.”, a mai spus ministra.

Ce avantaje aduce acordul comercial UE-Mercosur pentru fermierii români

Ministra a subliniat câteva beneficii concrete destinate agriculturii românești, printre care o alocare financiară de 3,8 miliarde de euro, exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală.

„Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat cu mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro în dreptul României avansate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală. Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe Acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau și e o temere legitimă, ca în momentul în care e concurență crescută, asta poate pune o presiune pe prețurile cu care ei pot să-și desfacă produsele pe piață.

De aceea, dacă variația de preț ar ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru poate să o activeze cerând Comisiei o investigație.
Un alt lucru pe care l-au cerut a fost să aibă un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care și în birocrația propriei noastre țări, trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu-i un termen lent sau care prespune o frânare.”, a mai adăugat Țoiu.

Există un conflict între agricultură și industrie în contextul acestui acord?

Oana Țoiu respinge această idee, explicând că bugetul UE alocat agriculturii este cel mai consistent și că o creștere economică în orice sector aduce beneficii întregii economii, inclusiv agriculturii.

„S-a încercat această poziționare în spațiul public de unii politicieni, că vorbim de industrie vs. agricultură. Ce vreau să spun este așa: cea mai mare alocare financiară a bugetului UE este Agricultura. O treime din bugetul comun pe care îl avem la nivelul Comisiei se duce către Agricultură. Acest buget depinde de creșterea economică a țărilor care contribuie la buget. Noi, toate țările.

Deci, în momentul în care o industrie crește, în momentul în care avem locuri de muncă protejate, în momentul în care avem un lanț de valoare care ajunge să aibă cifra de afaceri mai mare, în industria auto, de exemplu, sau a tehnologiei sau a transporturilor, asta nu aduce beneficii exclusiva în industriile respective, ci este o sursă a bugetului național și o sursă a bugetului Comisiei Europene, de unde, repet, cea mai mare alocare financiară, destinația principală a bugetului Comisiei Europene, a fost și va continua să fie Agricultura. În medie, o treime din acest buget este dedicat Agriculturii. În momentul în care economia crește, asta aduce și beneficii agriculturii.”, a explicat ministra.