Protestele au avut loc la Istanbul și în capitala Ankara pe 23 noiembrie după prăbușirea istorică a lirei.
Au fost văzute grupuri defilând în ambele orașe, în timp ce au cerut Partidului Justiției și Dezvoltarii (AKP) de guvernământ să demisioneze, arată publicația duvarenglish.com
Au existat, de asemenea, rapoarte despre proteste în orașul de nord-vest Eskişehir și provincia Egee İzmir.
Lira Turciei a scăzut cu 15% pe 23 noiembrie, în a doua cea mai proastă zi din istorie, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a apărat recentele reduceri drastice ale ratelor dobânzilor și a promis că va câștiga „războiul său economic de independență”, în ciuda criticilor ample și a cererilor de a inversa cursul.
Lira s-a prăbușit până la 13,45 față de dolar, atingând valori record pentru a 11-a sesiune consecutivă, înainte de a reduce unele pierderi. A scăzut cu 45% din valoarea sa în acest an, inclusiv o scădere de aproape 26% de la începutul săptămânii trecute.
Peste 263.000 de tweet-uri au fost distribuite în cursul zilei care au cerut guvernului să demisioneze în fața crizei economice. Pe partea opusă, susținătorii AKP au distribuit peste 300.000 de tweet-uri care au spus: „Sunt cu statul meu”.
Kadıköy’deki eylem sürüyor: „AKP mezara halk iktidara” pic.twitter.com/3e8ZjbUyE5
— fırat (@firatfstk) November 23, 2021
Turkish protesters take to the streets in Ankara as the country is thrown into the worst economic crisis it has seen in two decades. https://t.co/ARdFdDOGtt
— Louis Fishman لوي فيشمان לואי פישמן (@Istanbultelaviv) November 23, 2021
Erdogan a exercitat presiuni asupra băncii centrale pentru a trece la un ciclu de relaxare agresiv care urmărește, spune el, să stimuleze exporturile, investițiile și locurile de muncă – chiar dacă inflația urcă până la aproape 20% și deprecierea monedei se accelerează, distrugând profund câștigurile turcilor.
Mulți economiști au considerat că reducerile ratelor sunt nesăbuite, în timp ce politicienii din opoziție au făcut apel la alegeri imediate.
După o întâlnire între Erdoğan și guvernatorul băncii centrale Şahap Kavcıoğlu, banca a emis o declarație în care spunea că vânzarea a fost „nerealistă și complet detașată” de fundamentele economice.
Nu a existat niciun indiciu despre o intervenție pentru a opri criza. Banca centrală a spus că poate face acest lucru doar în anumite condiții în „volatilitate excesivă”.
Tot mai multe proteste iau cu asalt țările europene sau ce au legături economice cu aceasta. în Olanda, în acest weekend, un protest foarte violent a avut loc pe străzile din Rotterdam împotriva restricțiilor anti-COVID, unde protestatarii au fost împușcați, iar autoritățile au fost atacate cu biciclete și artificii.
Protestele împotriva restricțiilor anti-COVID a lovit și alte țări din regiunea Benelux. Belgia a fost și aceasta lovită de un protest violent, care a făcut furori pe rețelele sociale. De asemenea, Austria a avut parte de un protest asemănător, după ce guvernul a anunțat carantinarea tuturor persoanelor, indiferent dacă sunt vaccinate sau nu, iar vaccinarea a devenit obligatorie începând cu anul următor, din februarie.
BELGIUM – Water canons deployed on protests against discrimination.
I know you know this is wrong. It is absolutely your right to protest. If you accept tyranny I can’t help you.
Hold. Your. Line.#NoGreenPass #NoVaccinePassportS #COVID19 pic.twitter.com/zCWSuMiCw9
— Bernie’s Tweets (@BernieSpofforth) November 21, 2021
Pe lângă acestea, un protest neobișnuit a avut loc în Viena, unde gondolierii au protestat împotriva bărcilor motorizate ce distrug și poluează orașul și arhitectura sa.
În Grecia, luna aceasta, patronii de restaurant au protestat împotriva restricțiilor anti-COVID, care le distrug afacerile. De asemenea, în Serbia, societatea civilă a protestat împotriva autorităților ce apără muralul criminalului de război responsabil pentru genocid.