Teodorovici, despre criza din Grecia: Singura chestiune care s-ar mai putea ridica este cea legată de partea de finanțare a României în piață, risc care a fost luat în calcul

Autoritățile au luat în calcul riscul unui cost mai mare în ceea ce privește finanțarea României în piață, având în vedere criza din Grecia, a declarat, marți, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

„Nu are cum să nu ne facă să ne gândim, pe toți cei care sunt foarte aproape de Grecia. Toate instituțiile financiare sunt instituții care acționează în România în baza prevederilor legale din România. BNR, știm foarte bine, face o monitorizare strictă, evităm orice fel de risc pe această zonă. Singura chestiune care s-ar mai putea ridica este cea legată de partea de finanțare a României în piață, risc care a fost luat de noi în calcul”, a spus ministrul citat de Agerpres.

Acesta a precizat că la nivelul ministerului au fost luate în calcul mai multe scenarii.

„Am calculat mai multe scenarii cu mai multe creșteri care ar putea să aibă loc în funcție de ceea ce se întâmplă în Grecia, cost care e, să spunem, unul suportabil”, a explicat Teodorovici.

Alegătorii greci au respins, duminică, ultimele propuneri de acord ale creditorilor internaționali, la un referendum convocat de Guvernul condus de stânga radicală Syriza, în frunte cu premierul Alexis Tsipras.

Ședința Eurogrup s-a încheiat marți fără niciun rezultat, deoarece grecii nu au venit cu nicio propunere pentru a rezolva criza prin care trece poporul elen. (Detalii AICI)

Președintele Eurogrup chiar asta ceruse înainte de ședința Eurogrup. Acesta a mai precizat că obiectivul este ca poporul elen să rămână în zona euro, deși votul negativ de la referendumul de duminică a făcut discuțiile cu creditorii internaționali mai dificile.

Un summit de urgență al liderilor din zona euro are loc marți la Bruxelles, acolo unde se încearcă să se ajungă la un acord care să permită Greciei să rămână în zona euro, care se află de la 1 iulie în incapacitate de plăți.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).