Multe țări, cum ar fi SUA și țările din Uniunea Europeană, au sancționat utilizarea sau comerțul cu produse rusești. Și chiar dacă produsele de bază precum alimentele și îngrășămintele sunt scutite de aceste sancțiuni, cei din sectorul alimentar evită preventiv genul acesta de tranzacții pentru a se proteja, deoarece se tem să nu fie sancționați în viitor.
Până acum dacă cineva încerca măcar să vorbească despre o afacere, tranzacție sau schimb de produse cu Rusia risca să ajungă pe lista celor compromiși pentru totdeauna. Exista o anumită presiune de care a devenit conștient și guvernul lui Biden.
Așa că, în 14 iulie, SUA au încercat să asigure întreprinderile care facilitează exporturile de alimente și îngrășăminte rusești că tranzacțiile lor nu vor încălca sancțiunile impuse Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina.
Departamentul Trezoreriei SUA a publicat declarații pe site-ul său menite să asigure băncile, companiile de transport maritim și de asigurări care manipulează anumite mărfuri rusești că activitățile lor nu sunt restricționate de sancțiuni.
În anunțul Departamentului Trezoreriei se spune că Statele Unite „sprijină cu fermitate eforturile Națiunilor Unite de a aduce atât grânele ucrainene, cât și cele rusești pe piețele mondiale”.
De asemenea, departamentul a emis o fișă informativă „pentru a clarifica și mai mult faptul că Statele Unite nu au impus sancțiuni asupra producției, fabricării, vânzării sau transportului de produse agricole de bază (inclusiv îngrășăminte), echipamente agricole sau medicamente care au legătură cu Rusia”.
Adică a existat o anumită insistență în legătură cu aceste produse și cu faptul că nu se vor aplica niciun fel de sancțiuni celor care reușesc să le obțină.
Ministrul senegalez al Economiei, Amadou Hott, a îndemnat industria alimentară globală să nu boicoteze comerțul cu produse alimentare rusești și ucrainene, în contextul în care criza alimentară face ravagii în țările vulnerabile.
Hott a declarat la reuniunea G20 de la Bali, că, în lipsa unei rezolvări imediate, criza – care implică atât o penurie de alimente, cât și prețuri ridicate – va ucide mai mulți oameni „decât Covidul”.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2022/07/Grau.jpg)
Și Filipine caută să încheie acorduri de import cu unii dintre cei mai mari furnizori de îngrășăminte din lume, inclusiv China și Rusia, pentru a contribui la reducerea costurilor și la creșterea producției de alimente pe fondul inflației ridicate, a declarat marți guvernul, citat de Reuters.
Oficialii din domeniul agriculturii au avertizat că prețurile locale ale orezului, alimentul de bază al țării, vor crește în următoarele luni, în parte din cauza creșterii costurilor îngrășămintelor, ale căror livrări au fost perturbate de războiul dintre Rusia și Ucraina. Filipine importă cea mai mare parte a necesarului de îngrășăminte. Filipine utilizează 2,5 milioane de tone de îngrășăminte în fiecare an, potrivit Autorității pentru îngrășăminte și pesticide.
Uniunea Europeană vizează exporturile rusești de aur într-un al șaptelea pachet de sancțiuni propus de Comisia Europeană în 15 iulie. Însă nu s-a atins de produsele agricole. Maros Sefcovic, adjunctul șefului Comisiei Europene, a declarat, înaintea unei reuniuni a miniștrilor afacerilor europene organizată de președinția cehă a UE la Praga, că măsurile „nu vizează în niciun fel comerțul cu produse agricole între țările terțe și Rusia”.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, i-a îndemnat luni pe europeni să aibă în vedere în continuare sancţiunile împotriva Rusiei şi „să reziste” creșterii preţului la energie şi alimente, care a apărut pe fondul războiului din Ucraina.
Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, a lansat și el un nou apel către colegii săi europeni să nu cedeze în fața presiunilor lui Vladimir Putin, căci concesiile nu vor funcționa, ci sunt doar o capcană. Un avertisment similar a fost lansat și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Însă între timp începe să se simtă tot mai rău atât criza energiei cât și cea alimentară. Și e abia începutul.
În timp ce UE se pregătește să impună o nouă rundă de măsuri punitive împotriva Rusiei, miniștrii de externe ai UE au insistat luni (18 iulie) asupra faptului că cele șase runde anterioare de sancțiuni au fost eficiente.
Asta după ce săptămâna trecută, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a denunțat strategia de sancțiuni a UE față de Rusia, afirmând că Bruxelles-ul face mai mult rău economiei europene decât Moscovei și că „și-a tras un glonț în plămâni” prin afectarea aprovizionării cu energie.
Cele mai multe state membre ale UE susțin că sancțiunile funcționează, dar va dura ceva timp până când se va vedea întregul lor impact asupra economiei rusești. Cât timp? Nimeni nu pare să știe.
Între timp, președintele rus, Vladimir Putin a declarat luni că „Nu putem și nu vom trăi în izolare față de restul lumii”. Declarația a fost făcută la o reuniune a Consiliului pentru Dezvoltare Strategică și Proiecte Naționale, unde a vorbit despre sancțiunile impuse de Occident împotriva Rusiei. „Este bine cunoscut faptul că nu doar restricțiile, ci și închiderea aproape totală a accesului la produsele străine de înaltă tehnologie sunt folosite în mod deliberat împotriva țării noastre”, a declarat președintele rus.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2022/07/vladimir-putin-2-1-1750x1080.jpg)
Recunoscând marea provocare pe care această situație o reprezintă pentru țară, Putin a declarat: „Nu vom renunța, nici nu ne vom simți pierduți, nici nu ne vom întoarce în urmă cu zeci de ani, așa cum prezic unii dintre ‘binefăcătorii’ noștri”, potrivit site-ului guvernului. Și chiar dacă poate că nu are și cuțitul, pâinea e totuși la el.
Administrația Biden încă se mai gândește ce sancțiuni să impună și întreaga lume așteaptă ca președintele să facă declarații publice pe această temă marți după-amiază.