FACT-CHECKING. Au fost făcute cinci declarații false la dezbaterea electorală de miercuri. Ce neadevăruri au spus candidații

FACT-CHECKING. Au fost făcute cinci declarații false la dezbaterea electorală de miercuri. Ce neadevăruri au spus candidații
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Declarațiile candidaților de la dezbaterea electorală organizată de Antena 3 CNN, de miercuri seară, au fost verificate, în timp real, de site-ul Factual, care se ocupă de fact-checking.

Au fost făcute cinci declarații false la dezbaterea electorală de la Antena 3 CNN

În total au fost făcute cinci declarații false, potrivit site-ului Factual, iar cei care le-au făcut sunt Crin Antonescu și Daniel Funeriu.

  1. Daniel Funeriu a afirmat că „în strategia Națională de Apărare a Republicii Moldova, până în 2034, nu este prevăzut un rol pentru România”.
    Publicația îl contrazice. În realitate documentul menționează România de două ori în următoarele contexte:

– Punctul 21 – Parteneriatele strategice și cooperarea internațională. Dialogul strategic privilegiat, aprofundat și multidimensional cu România, în calitate de partener esențial pentru Republica Moldova, cunoaște o dezvoltare semnificativă, creându-se astfel premise pentru intensificare considerabilă, în special în contextul realizării obiectivului național de integrare europeană și al procesului de reformare a sistemului național de apărare al Republicii Moldova.

– Punctul 29 – Se va intensifica consolidarea parteneriatului strategic privilegiat, profund și multidimensional cu România, în calitate de partener esențial pentru Republica Moldova, inclusiv prin mecanismul comisiei mixte moldo-române în domeniul apărării.

Astfel, declarația lui Daniel Funeriu este falsă, întrucât România este prezentată ca un partener esențial al Republicii Moldova, concluzionează site-ul Factual.

2. A doua declarație îi aparține tot lui Daniel Funeriu. Candidatul la prezidențiale a spus că „ultimul document de politică externă a României este Pactul de la Snagov, vechi de 30 de ani. Primul lucru care trebuie făcut este să aducem la zi politica externă a României, printr-un document similar și tot atât de vizionar ca Pactul de la”

Din nou, site-ul Factual îl contrazice.

Declarația de la Snagov a fost semnată în 1995, când liderii tuturor partidelor parlamentare din țară au decis strategia pentru aderarea României la Uniunea Europeană. La scurt timp după semnarea declarației, România a depus cererea pentru aderare la UE.

În ultimii 30 de ani, au existat și alte acte majore de politică externă semnate în țara noastră. Un prim exemplu este parteneriatul strategic cu Statele Unite, lansat în 1997 și reînnoit în 2011, menționează fact-checkerii.

Semnarea, în 2004, de către președintele Ion Iliescu a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord a reprezentat, de asemenea, un moment semnificativ în cadrul documentelor esențiale ale politicii externe ale țării.

În 2005, România  a semnat și Tratatul de Aderare la UE, un alt pas major în consolidarea poziției sale pe plan internațional. Țara a devenit oficial membru al UE în 2007.

„Afirmația lui Daniel Funeriu este falsă”, a concluzionat site-ul Factual.

Ce a spus Crin Antonescu la dezbaterea electorală

3. A treia afirmație falsă îi aparține lui Crin Antonescu. Când Nicușor Dan l-a acuzat pe Antonescu că a semnat contracte prin care a înstrăinat terenuri unor „rechini imobiliari”, pe vremea când era ministru al Sportului, candidatul PSD-PNL-UDMR a afirmat că „singurele acte semnate de mine ca ministru sunt acte perfect legale”.

El a mai spus că documentele pe care le-a semnat erau obligatorii în baza Legii 15/1990 și a unei Hotărâri de Guvern din 1991. „Niciuna din hotărârile, din deciziile semnate, nu de mine, cum spune domnul Dan, ci în timpul mandatului meu, fără semnătura mea, fără avizul meu, niciuna din ele nu înstrăinează și niciuna nu e ilegală”.

Factual îl contrazice și spune că declarația sa este neadevărată. „O decizie a Curții de Apel București din 2015 îl contrazice”, indică site-ul de fact-checking.

Mai mult, site-ul oferă exemplul Parcului Herăstrău, care a trecut în proprietatea Biroului de Turism și Tranzacții (BTT) în timpul mandatului de ministru al lui Crin Antonescu. Apoi menșionează că BTT a vândut terenul firmei Domino 94 Impex SRL. Acest lucru îl confirmă decizia Curții de Apel București din 2015.

Instituția a emis o decizie prin care declară „nul” certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis de Ministerul Tineretului și Sportului în favoarea BTT, pentru că au fost încălcate dispoziții legale referitoare la „inalienabilitatea terenului din domeniu public, terenul obiect al acestui certificat fiind domeniu public al unității administrative teritoriale Municipiul București”.

„Deci actul semnat de Crin Antonescu, emis de Ministerul Tineretului și Sportului, nu este în conformitate cu normele legale, așa cum susținea el în timpul dezbaterii”, a concluzionat Factual.

  1. O altă declarație falsă, potrivit Factual, îi aparține tot lui Crin Antonescu, când l-a acuzat pe Nicușor Dan că și-a plătit singur salariul.

Conform legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, un primar nu poate să își mărească de unul singur salariul. Aceste decizii sunt luate de Guvern, iar o decizie de majorare este luată pentru tot aparatul bugetar, nu doar pentru un singur funcționar. De asemenea, nu există un raport al Curții de Conturi care să indice că primarul capitalei și-ar fi mărit salariul, susțin cei din echipa Factual.

  1. Ultima declarație catalogată falsă de către Factual îi aparține tot lui Antonescu, care a spus că „avem un gap la TVA de 8 puncte față de media europeană și acolo sunt miliardele și miliardele.”

În realitate, cel mai recent raport de la nivel european, citat de Factual, ne arată că media europeană este de 7% în timp ce în România decalajul de TVA este de 30,6%. Astfel, afirmația este falsă, potrivit publicației, pentru că diferența este mult mai mare de 8 procente.