Înfrângere pentru Nicușor Dan la CCR. Sesizarea pe legea privind combaterea antisemitismului şi xenofobiei a fost respinsă

Înfrângere pentru Nicușor Dan la CCR. Sesizarea pe legea privind combaterea antisemitismului şi xenofobiei a fost respinsă

Curtea Constituţională a respins sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan pe legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei. Șeful statului a reclamat lipsa de claritate în definirea unor noțiuni precum legionar și fascist.

Magistrații CCR au adoptat decizia de respingere în unanimitate, astfel că legea va trebui promulgată, de șeful statului, astfel încât să intre în vigoare.

Nicușor Dan a transmis o sesizare, către CCR cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

Președintele a arătat că  „orice acţiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanţiile pentru a nu putea fi citită ca o acţiune a unei opţiuni politice a societăţii, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.

„Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, se arată în sesizare.

Contestația lui Nicușor Dan

Nicușor Dan susține, în contestație, că actul normativ nu clarifică noţiunea de legionar și de fascist, lăsând loc unor interpretări arbitrare. El a atras atenșia că aceste noțiuni trebuie definite clar. În acest ses, șeful statului arată că, prin comparație, legislaţiile celorlalte state UE identifică precis sfera organizaţiilor, a faptelor, a materialelor şi a simbolurilor interzise.

„Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii”, a precizat Nicușor Dan.

Șeful statului a arătat că infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil.

Alte obiecții invocate de președinte

Totodată, președintele Nicuşor Dan face referire, în sesizarea către CCR, la la lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.

„Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, arată șeful statului

El aduce şi critici de constituţionalitate din perspectiva dreptului la informaţie (art. 31 din Constituţie), accesului la cultură (art. 33 din Constituţie) şi libertăţii de exprimare (art. 30 din Constituţie).