Nicușor Dan a atacat la CCR Legea anti-fascism. Motivele invocate de președinte

Președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională (CCR) legea care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Dan susține că e nevoie de mai multă claritate și previzibilitate în lege și atrage atenția că „orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.

Dan avertizează că Legea anti-fascism poate avea un efect contrar celui dorit

„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, argumentează președintele Nicușor Dan.

Formularea legii lasă loc de interpretări, susține Dan

Acesta a argumentat că e nevoie de mai multă claritate în lege. În actuala formulă, susține președintele, nu sunt clare noțiunile de legionar și de fascist: „Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”.

Nicușor Dan mai notează că legislația din alte state UE identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.

Președintele mai susține că nu e clară nici noțiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului: „Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)”.

Totodată, Nicușor Dan aduce și critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație (art. 31 din Constituție), accesului la cultură (art. 33 din Constituție) și libertății de exprimare (art. 30 din Constituție).