Datoria guvernamentală a României a crescut în iunie 2025 la 1.040,62 miliarde de lei, de la 1.034,71 miliarde în mai, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria a urcat la 57,2%, față de 56,8% luna precedentă, marcând cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Creșterea este pusă pe seama împrumuturilor destinate finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriilor ajunse la scadență.
În luna iunie, datoria pe termen mediu și lung a României a crescut la 976,36 miliarde de lei, în timp ce cea pe termen scurt s-a redus la 64,26 miliarde de lei, arată datele Ministerului Finanțelor. Titlurile de stat rămân principala formă de finanțare, însumând 856,53 miliarde de lei, iar împrumuturile directe totalizează 163,31 miliarde de lei.
Din totalul datoriei, 486,82 miliarde sunt în lei, 457,81 miliarde (echivalent) în euro, iar 93,99 miliarde în dolari americani, ceea ce reflectă o structură mixtă și o dependență semnificativă de finanțarea în valută.
Administrația publică centrală concentrează aproape întreaga datorie a României, care a ajuns în iunie la 1.016,59 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor. Din această sumă, 952,35 miliarde de lei reprezintă datorii pe termen lung, ceea ce reflectă orientarea statului către finanțări stabile și cu maturități extinse. În paralel, administrațiile locale au înregistrat o datorie totală de 24,03 miliarde de lei, în ușoară creștere față de luna precedentă, pe fondul investițiilor în infrastructură și al proiectelor cofinanțate din fonduri europene.
În structură, datoria internă reprezintă 28,7% din PIB, iar cea externă s-a situat la 28,4%, ceea ce indică o distribuție aproape echilibrată între sursele de finanțare. Această balanță arată încercarea autorităților de a menține un control asupra riscului valutar, deși expunerea la finanțările externe continuă să aibă o pondere semnificativă în totalul datoriei publice.
Economiștii avertizează că menținerea datoriei peste 55% din PIB crește presiunea asupra bugetului și asupra costurilor de finanțare. O parte tot mai mare din veniturile statului merge către plata dobânzilor, limitând investițiile publice.
Ministerul Finanțelor susține că împrumuturile sunt necesare pentru stabilitate fiscală, însă analiștii cer măsuri de consolidare bugetară pe termen mediu.