În sezonul rece, părinții fac o greșeală uriașă! Așa pot transforma o simplă viroză într-un risc pentru viața copilului

În sezonul rece, virozele nu sunt doar inevitabile, ci și benefice, ajutând sistemul imunitar al copilului să se maturizeze natural. În schimb, preparatele destinate „stimulării imunității”, care conțin fragmente bacteriene, pot dăuna pe termen lung, favorizând apariția bolilor autoimune.

Cum se dezvoltă corect imunitatea copilului în sezonul rece

În primii ani de viață, virozele respiratorii nu sunt un semn de slăbiciune, ci o etapă firească în dezvoltarea imunității. Fiecare infecție virală antrenează organismul, învățându-l să recunoască și să combată bacteriile și virusurile din mediul înconjurător. Astfel, sistemul imunitar se maturizează treptat și capătă o direcție corectă, protejând copilul de reacții alergice și dereglări autoimune.

Medicii explică faptul că aceste experiențe naturale ajută corpul să nu devină excesiv de sensibil la praf, polen sau părul de animale. „Nu mai există riscul să devieze aberant spre alergie. Sunt două direcții separate. Una corectă, împotriva bacteriilor, virusurilor. Și alta greșită, împotriva acarienilor, prafului, polenurilor, epiteliilor de câine și pisică, mucegaiuri”, a declarat Brândușa Petruțescu, medic primar alergologie-imunologie, pentru stirileprotv.ro.

Un rol benefic îl are și contactul cu animalele de companie, care stimulează echilibrat răspunsul imun și reduce riscul de alergii. Joaca în aer liber, explorarea naturii și chiar murdărirea moderată susțin o imunitate solidă și naturală, fără intervenții artificiale. În schimb, medicamentele pentru „stimularea imunității”, care conțin fragmente bacteriene, pot devia reacțiile organismului într-o direcție periculoasă. Specialiștii atrag atenția că o stimulare greșită poate duce, în timp, la apariția unor boli autoimune, mai grave decât alergiile.

Cum recunoaștem bolile autoimune la tineri

Tot mai des, medicii descoperă la persoane tinere și foarte tinere afecțiuni autoimune care afectează articulațiile și provoacă inflamații persistente. Printre cele mai frecvente se numără lupusul eritematos, spondilita anchilozantă și poliartrita reumatoidă, boli care necesită monitorizare atentă.

Aceste afecțiuni determină un sindrom inflamator vizibil în analizele de sânge, asociat cu prezența unor anticorpi specifici bolilor autoimune. Durerile articulare nu trebuie ignorate, deoarece pot semnala un proces imun anormal, nu doar o simplă uzură a articulațiilor.

Medicul reumatolog are rolul esențial de a diferenția leziunile degenerative de reacțiile aberante ale sistemului imunitar. Tratamentul este complet diferit, iar diagnosticarea corectă din timp poate preveni complicațiile și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.