Dependența de ecrane poate afecta atenția și creierul, mai ales la copii. Vlad Ciurea: „Români, feriți-vă de lumina albastră”

Într-o perioadă în care suntem tot mai dependenți de ecrane, specialiștii trag un semnal de alarmă. Creierul nostru nu este construit să funcționeze nonstop în fața telefonului sau a laptopului.

Cunoscutul neurochirurg român, prof. dr. Vlad Ciurea, susține că mintea are nevoie de exercițiu „în stilul clasic”. Cele mai eficiente metode rămân cititul cărților tipărite și scrisul de mână.

Ce spune medicul Vlad Ciurea despre ecrane

Medicul Vlad Ciurea ridică una dintre cele mai mari întrebări ale vremurilor noastre. Ce este mai bun pentru minte, cartea sau tableta? Copiii, părinții și bunicii caută același răspuns. Trăim într-o epocă în care ecranele sunt peste tot și au devenit parte din viața zilnică. El spune clar că progresul tehnologic nu este un pericol în sine. Însă felul în care îl folosim poate ajunge să ne afecteze serios creierul.

„Pentru cei mai maturi dintre noi, cartea reprezintă un izvor. Un izvor de cunoștințe, de înțelepciune, de memorie, de gândire. Cartea este unică”, a spus acesta pentru Antena 3 CNN.

Spre deosebire de informația consumată rapid de pe ecrane, lectura pe hârtie obligă creierul să asimileze și să facă legături. În acest fel, mintea procesează mai profund și construiește o gândire coerentă.

„Vrei să fii mai deștept, să performezi, să ai un creier care funcționează mai bine? Informațiile pe care le „culegi” din carte le aduni în mintea ta, le pui cap la cap, le procesezi și îți dezvolți cunoștințele. Limbajul, gândirea, atenția, memoria, decizia, judecata – toate acestea se dezvoltă prin carte. Acest lucru nu se poate face la fel prin tabletă”, a explicat Vlad Ciurea.

Mai mult, profesorul descrie cititul ca pe un exercițiu cerebral complet. Postura corpului, distanța corectă față de pagină și notițele scrise de mână creează o colaborare reală între ochi, mână și creier. El numește acest mecanism „triunghiul cărții”, o activare complexă ce dezvoltă mintea mult mai profund decât simpla privire aruncată asupra unui ecran.

Ecranele ne ajută sau ne afectează creierul

În timp ce cartea antrenează mintea în profunzime, expunerea prelungită la ecrane vine la pachet cu riscuri reale. Aceste efecte sunt și mai vizibile mai ales în cazul copiilor. Ritmul alert al imaginilor, stimulii care nu se opresc niciodată și lumina albastră pot suprasolicita creierul și pot afecta atenția.

„Concentrarea ochilor pe tabletă produce disfuncționalități majore. Iar lumina albastră – atenție, români, feriți-vă de lumina albastră – este toxică, nocivă pentru ochii noștri”, avertizează Vlad Ciurea.

Mai mult decât atât, medicul spune că bombardamentul vizual zilnic poate duce la o adevărată „intoxicare” mentală. Imaginile rapide pot pătrunde subtil în subconștient și pot influența gândirea fără să ne dăm seama.

Totuși, profesorul nu condamnă complet tehnologia și recunoaște că tableta și internetul pot fi utile atunci când sunt folosite corect. Ele pot oferi informații rapide și eficiente, mai ales când ai nevoie urgent de un răspuns sau de o verificare. Problema apare atunci când ecranul devine singura sursă și înlocuiește complet procesarea profundă. Vlad Ciurea subliniază că adevărata diferență o face mintea. Informația trebuie nu doar căutată, ci și gândită, analizată și pusă cap la cap, pentru a deveni cu adevărat sănătoasă pentru creier.

De ce este scrisul de mână atât de important pentru creier

Într-o lume în care tastatura a devenit regulă, scrisul de mână a ajuns aproape uitat, deși impactul lui asupra creierului este uriaș. Vlad Ciurea spune clar că nu este doar un obicei frumos, ci unul esențial pentru dezvoltarea neurologică. Renunțarea la scrisul de mână ne poate „deforma” în timp, pentru că ajungem să nu mai stăpânim corect scrisul și pierdem un exercițiu important pentru minte.

Medicul explică faptul că mișcarea caligrafică educă sistemul nervos și pune în funcțiune mai multe mecanisme cerebrale. În special, mișcarea mâinii drepte stimulează emisfera stângă, zona responsabilă de decizie, logică și organizarea gândirii. Tocmai de aceea, el consideră că scrisul de mână nu trebuie abandonat nici în viața adultă, ba chiar ar trebui practicat constant.