Profit din criză pe spatele societății. Dumitru Chisăliță: Scumpirea combustibililor generează efecte în lanţ în economie

Dumitru Chisăliță, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), face o analiză pe tema impactului pe care îl produc majorările de prețuri la carburanții vânduți la pompă. România practică printre cele mai mari prețuri la benzină și motorină din Europa.

Avertismentul lui Dumitru Chisăliță

Scumpirea benzinei şi motorinei, la pompă, se transferă în costurile din transport, agricultură, construcţii şi comerţ. Astfel crește presiunea inflaționistă asupra economiei şi a bugetelor gospodăriilor, atrage atenția Dumitru Chisăliţă. Expertul în energie a publicat o analiză cu privire la implicațiile pe care le au majorărilor de la pompă.

„Preţul la pompă creşte din nou. Şi va mai creşte. Într-o economie deja tensionată de inflaţie, fiecare 10-15 bani în plus la combustibil nu înseamnă doar o sumă pe bon. Înseamnă un lanţ de scumpiri care se propagă în alimente, în transport, în construcţii, în agricultură. Înseamnă presiune pe fiecare familie şi pe fiecare antreprenor”, susţine specialistul.

Potrivit analizei publicate, în condițiile volatilităţii pieţelor energetice, întrebarea care se pune este dacă alinierea integrală a preţurilor interne la cele internaţionale este justificată. Parte din carburanții care se vând pe piața românească provin din producția internă, cu costuri mai reduse. Or, creșterea prețurilor, în aceste condiții nu are altă motivație decât dorința de a profita de pe urma crizei din Orientul Mijlociu.

„Dar există o întrebare care devine din ce în ce mai greu de ignorat: este justificată alinierea integrală a preţurilor internaţionale atunci când o parte din combustibil provine din producţie internă de ţiţei, cu costuri mult mai mici? În perioadele de volatilitate, când preţurile externe urcă abrupt, diferenţa dintre costul real de extracţie internă şi preţul final poate genera marje excepţionale. Aceasta nu mai este doar «aliniere la piaţă». Devine captare de rentă de criză. Legal? Da. Legitim într-un context social fragil? Aici începe dezbaterea”, a afirmat preşedintele AEI.

Consecințele unor scumpiri artificiale

Potrivit analizei lui Dumitru Chisăliță carburanții nu sunt un produs oarecare generator doar de profit. Aceștia au un rol mult mai important, reprezentând „o forţă macroeconomică”. Combustibilii țin în funcțiune aproape întreaga economie. Iar fiecare scumpire la pompă se replică în lanț, în toate sectoarele.

„Fiecare creştere la pompă produce un efect în lanţ: transportatorii majorează tarifele, fermierii suportă costuri mai mari la lucrări agricole, retailerii cresc preţurile la raft, constructorii ajustează devizele, serviciile se scumpesc. Combustibilul este un multiplicator de inflaţie. Când un actor integrat are capacitatea de a amortiza parţial şocul, dar alege să transmită presiunea integrală externă către consumator, impactul nu mai este doar comercial. Devine sistemic”, susţine Chisăliţă.

Preşedintele AEI atrage atenţia că, în contextul în care o parte din combustibil provine din producţia internă de ţiţei, discrepanţa dintre situaţia economică a consumatorilor şi rezultatele financiare ale companiilor din sector poate genera tensiuni sociale.

„O parte din ceea ce ajunge în rezervorul românilor provine din producţie internă. În timp ce transportatorii calculează supravieţuirea de la o zi la alta, fermierii reduc investiţiile, micii antreprenori taie din marje, familiile îşi comprimă bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din petrol vor indica profituri solide. Această ruptură între realitatea de la pompă şi realitatea din bilanţ poate crea tensiune socială. Iar tensiunea socială nu dispare. Se acumulează”, a adăugat preşedintele AEI.

Exemple de bune practici date de Dumitru Chisăliță

Expertul în energie să o serie de exemple de responsabilitate, în sectorul energertic. Mai multe companii, au utilizat avatajul oferit de producția autohtonă pentru a menţine preţuri competitive în piață. Acest lucru a ajutat economia și populația să facă față crizelor.

„Există precedente de responsabilitate. În perioade dificile, alte companii din energie au fost solidari cu românii, care aveau şi statutul de producători şi au demonstrat că avantajul producţiei interne poate fi folosit în interesul consumatorilor: Hidroelectrica a utilizat structura sa de cost pentru a oferi preţuri competitive într-un context volatil. Romgaz a jucat un rol activ în echilibrarea pieţei gazelor şi îşi dezvoltă capacitatea de a veni cu preţuri mai mici la consumatorii finali. Aceste exemple arată că există spaţiu pentru o abordare diferită de simpla maximizare instantanee a profitului”, mai arată Dumitru Chisăliță.

În analiză, expertul arată că orice companie și orice jucător din piața carburanților trebuie să țină cont de dimensiunea socială. Igonorarea acestor aspecte, în stabilirea prețurilor poate duce la riscuri reputaţionale şi economice pentru companiile din sector.

„Ignorarea acestei dimensiuni sociale nu este fără cost. Risc reputaţional şi ESG. Investitorii urmăresc tot mai atent impactul social. Profitul obţinut în perioade de criză poate deveni un risc de imagine major. Presiune socială şi migrarea consumatorilor. Încrederea se pierde greu şi se recâştigă şi mai greu. Boicoturile nu sunt o teorie, sunt un instrument al epocii digitale. Cost politic. Nici o companie strategică nu este imună atunci când opinia publică devine ostilă. Pe termen scurt, marja maximă poate părea raţională. Pe termen lung, poate deveni costisitoare”, mai precizează documentul.

Criza petrolului poate avea consecințe devastatoare

Potrivit preşedintelui AEI, impactul unei crize a carburanților va fi devastatoare pentru funcționarea întregii economii. O astfel de problemă depășește cu mult dimensiunea comercială.

„În spatele unui litru de combustibil nu este doar un preţ. Este un camion care transportă pâine, un utilaj agricol care lucrează câmpul, un antreprenor care încearcă să rămână competitiv, un părinte care duce copilul la şcoală. Când combustibilul devine un accelerator constant al inflaţiei, societatea începe să caute vinovaţi. O companie care operează pe resursele unei ţări nu poate rămâne indiferentă la această percepţie”, menţionează Dumitru Chisăliță.

De aceea este nevoie de o abordare responsabilă care presupune ajustări temporare, de prețuri, şi o mai mare transparenţă privind structura costurilor.

„Nu decuplare completă de piaţă internaţională. Nu populism. Nu sacrificarea sustenabilităţii financiare. Ci ajustări temporare de marjă în perioade de şoc, transparenţă privind structura costurilor, asumarea rolului de stabilizator economic. Un gest voluntar ar schimba percepţia despre companie că operează într-o societate, nu doar într-un bilanţ”, a adăugat specialistul.

Concluziile lui Dumitru Chisăliță

Dumitru Chisăliţă arată, în concluzie că modul în care companiile de pe piața carburanților gestionează această criză poate influența relația cu societatea, pe viitor. În opinia sa, companiile nu trebuie să crească profiturile la maximum, ca să profite de pe urma acestei crize, ci să aibă în vedere și impactul social și economic al măsurilor pe care le iau.

„În vremuri normale, piaţa decide. În vremuri dificile, liderii decid. Există o alegere între două drumuri: maximizarea profitului pe fondul crizei din Iran, aplicarea unui Preţ Corect la Benzină şi Motorină. Resursele sunt ale acestei ţări. Companiile sunt româneşti. Consumatorii sunt ai aceste ţări. Impactul este asupra acestor ţări. Întrebarea nu este preţul poate creşte? Întrebarea este de ce trebuie să crească la maximul posibil atunci când românii suferă. Iar răspunsul la această întrebare poate defini nu doar un trimestru financiar, ci o relaţia a unei companii cu o societate întreagă”, consideră Dumitru Chisăliţă.