Bătălia pentru Iran, între „realitatea” din discursul Casei Albe și situația din teren. Cum vrea să schimbe Trump percepția asupra unui război costisitor și nepopular

Donald Trump a susținut în repetate rânduri că a „câștigat” războiul cu Iranul. A făcut-o încă din primele zile, de pe 11 martie, la un miting electoral, iar câteva zile mai târziu (pe 20 martie) a revenit, într-o declarație susținută pe peluza sudică a Casei Albe. A spus-o din Biroul Oval, pe 24 martie, şi la o cină de strângere de fonduri pe 25 martie.

În ciuda acestor declarații triumfaliste, situația din teren nu indică o victorie evidentă a Statelor Unite și a aliatului său, din acest conflict, Israelul. Dimpotrivă, Iranul ripostează, lovind ținte din Golful Persic, au blocat Strâmtoarea Ormuz și au provocat o criză energetică cu consecințe imense pentru economia globală. În plus, războiul lui Trump costă miliarde de dolari. În plus, 13 cetățeni americani și-au pierdut viața. .

Donald Trump construiește o realitate paralelă

The Guardian a publicat o analiză a realității așa cum o percepe și o transmite, publicului, Donald Trump, și a situației din teren, cu consecințele costisitoare a războiului. Conflictul dintre Statele Unite și Iran este centrat doar pe confruntarea militară, ci și pe ciocnirea dintre două tipuri de realitate. Una construită politic și alta impusă de faptele de pe teren:

• „Permiteți-mi să spun că am câștigat”, spunea Trump la mitingul din Kentucky pe 11 martie;
• „Cred că am câștigat”, repeta, de pe peluza sudică a Casei Albe, pe 20 martie;
• „Am câștigat acest război. Războiul a fost câștigat”, se arăta sigur pe el, în Biroul Oval pe 24 martie;
• „Câștigăm cu o victorie zdrobitoare”, repeta la o cină de strângere de fonduri pe 25 martie.

Genul acesta de atitudine este caracteristică lui Trump, care, de-a lungul timpului s-a definit în baza unui principiu simplu, dar eficient: creează o narațiune proprie, o declară ca adevăr absolut și insistă asupra ei până când ceilalți sunt forțați să o accepte. Această strategie pe care a numit-o, la un moment dat, „hiperbolă veridică”, i-a adus succes în afaceri, în televiziune și în politică.

Care sunt costurile şi consecinţele războiului?

Însă războiul nu funcționează după aceleași reguli, așa cum crede Donald Trump. În conflictul cu Iranul, această abordare prezintă fisuri care se adâncesc. Deși afirmă în mod repetat că Statele Unite sunt aproape de victorie sau chiar că au câștigat deja, realitatea este mai complicată. Iranul rezistă, luptele continuă, tensiunile regionale cresc, iar rezultatele sunt departe de a-i confirma optimismul afișat public.

La o lună de la declanșarea războiului, au murit deja 13 militari americani, iar costurile sunt de miliarde de dolari. De partea cealaltă, Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz și a declanşat o criză energetică globală. Sondajele de opinie arată că războiul este nepopular în rândul alegătorilor americani, iar o invazie terestră, aproape inevitabilă, ar fi și mai nepopulară.

Conflictul evidențiază diferența dintre imagine și realitate. În timp ce discursul oficial vorbește despre control și succes, evoluțiile din teren indică un conflict prelungit, fără o direcție limpede și un final previzibil. Această discrepanță scoate la iveală limitele stilului său de conducere.

Dacă în mediul politic percepția poate modela realitatea, pe câmpul de luptă lucrurile sunt dictate de alți factori concreți. Vorbim aici despre rezistența adversarului, costurile umane și economice și imprevizibilitatea evoluțiilor strategice.

Ce spun experţii despre strategia lui Donald Trump?

Criticii susțin că Donald Trump operează după logica spectacolului mediatic, unde declarațiile pot înlocui analiza și unde contradicțiile pot fi trecute cu vederea. Într-un război real, lipsa unei strategii clare și schimbările frecvente de mesaj pot crea confuzie. Iar victimele acestei confuzii nu sunt doar privitorii care îl urmăresc din fața ecranelor, ci și aliații sau adversarii.

Tara Setmayer, cofondatoare a Seneca Project, consideră că publicul nu este de acord cu ceea ce se întâmplă. Americanii cred că președintele lor „nu poate articula un argument pentru a explica de ce suntem acolo sau cum arată de fapt victoria”. Joel Rubin, fost secretar de stat adjunct, avertizează că încrederea lui Trump în „puterea minţii” denaturează mecanismele războiului.

Larry Jacobs, directorul Centrului pentru Studiul Politicii şi Guvernării de la Universitatea din Minnesota, afirmă că „Iranul este Waterloo-ul lui Trump”. El crede că acest conflict va costa veți și va avea consecințe devastatoare asupra economiei SUA, dar și asupra posturii americane în lume.

Consecințele ar putea fi devastatoare pentru SUA

Presa semnalează că Donald Trump s-ar putea „plictisi” de război urmând să-și îndrepte atenția în altă parte, spre Cuba. În paralel, se vorbește că ia în calcul o operaţiune terestră de mare risc pentru extragerea a 450 kg de uraniu din Iran şi posibile intervenţii în Strâmtoarea Ormuz.

În acest context, având în vedere toate aspectele analizate, războiul cu Iranul devine mai mult decât o confruntare geopolitică. Conflictul din Orientul Mijlociu reprezintă un test pentru filosofia personală de exercitare a puterii. Șeful de la Casa Albă este convins că poate induce, repetând la nesfâșit aceleași propoziții despre victorie, propriul punct de vedere. În opinia sa, realitatea poate fi modelată prin discurs și voință.

Concluzia, cel puțin până acum, este total diferită și foarte dură. Există limite peste care nici o narațiune, oricât de insistentă ar fi, nu poate trece.