Cum influențează poluarea din China traseul furtunilor pe tot globul

Poluarea din China a fost redusă cu 40% între anii 2013 și 2020, însă a generat un efect secundar neașteptat asupra climei globale. Nivelului de aerosoli a accelerat încălzirea în zona arctică și a modificat tiparele meteorologice.

Cum influențează poluarea din China furtunile din oceane

Poluarea industrială masivă a funcționat, în mod paradoxal, ca un scut temporar împotriva încălzirii globale. Într-o atmosferă încărcată cu smog, particulele fine devin nuclee de condensare care înmulțesc picăturile de apă, dar încetinesc transformarea lor în ploaie. Din cauza acestei întârzieri, umiditatea este împinsă spre nord-est, unde își eliberează căldura. Aerul mai curat a permis traiectoriilor cicloanelor să urce spre nord cu aproximativ 1,23 grade latitudine, ceea ce a dublat frecvența furtunilor în Nordul Îndepărtat.

De ce poluarea din China a reușit să încetinească temporar încălzirea globală

Campania lansată de Beijing în 2013 este considerată una dintre cele mai de succes politici de mediu, reducând emisiile de aerosoli cu 75% într-un singur deceniu. Cu toate acestea, dispariția bruscă a acestor particule a expus planeta la adevărata forță a gazelor cu efect de seră. Aerosolii reflectau radiația solară, iar eliminarea lor a lăsat atmosfera vulnerabilă în fața încălzirii care fusese mascată timp de decenii.

„Poporul chinez a suferit timp de decenii din cauza calității precare a aerului. Această poluare a încetinit temporar încălzirea globală. Astăzi, vedem efectele complexe ale încălzirii legate de gazele cu efect de seră, cu care ar fi trebuit să ne confruntăm mai devreme sau mai târziu”, a declarat Bjørn Samset pentru Slate.

Ce s-a întâmplat în Marea Bering

Cel mai alarmant exemplu al acestui fenomen a avut loc la începutul anului 2019, când vânturile din Pacificul de Nord și-au schimbat direcția. Cinci cicloane masive au lovit Marea Bering, aducând curenți de aer cald dinspre sud chiar în mijlocul iernii. Temperaturile au crescut cu 12 până la 16°C peste mediile normale, provocând un dezastru ecologic. Valurile au spart banchizele, iar până în martie, stratul de gheață se micșorase cu 82%, o pierdere egală cu suprafața Suediei, scrie publicația Slate.fr

Ce riscuri există

Cercetătorii avertizează că influența aerosolilor asupra sistemelor de furtuni este mult mai puternică decât se anticipase inițial. Dan Westervelt, specialist la Universitatea Columbia, atrage atenția că viteza cu care estul Asiei și-a curățat aerul este adesea subestimată de modelele climatice actuale. Această tranziție rapidă forțează ecosistemele arctice să se adapteze la schimbări bruște de temperatură și la fenomene meteo extreme care nu mai sunt atenuate de „scutul” de particule industriale.