România se menține fruntașă la deficitul bugetar. Datele oficiale sunt peste estimările guvernamentale

Deficitul bugetar, calculat după standard ESA (standardul UE), se menține la cel mai înalt nivel din Uniunea Europenă și peste cel estimat anterior de guvernul condus de Ilie Bolojan. 

Deficitul bugetar se menține la nivel ridicat

Datele Eurostat, biroul de statistică al UE, arată că deficitul bugetar al României, calculat după standard ESA (standardul UE), a fost în 2025 de 7,9%. Este peste ceea ce estima guvernul, la începutul acestui an, respectiv un deficit ESA de 7,8%. În 2024, România a avut un deficit pe ESA de 9,3%.

Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, de 146 miliarde lei, în scădere cu un punct față de deficitul înregistrat în 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost anticipat de Ministerul Finanțelor la 7,8% din PIB.

Îndatorarea României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere de la 54,8% din PIB în 2024. Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit cash este de 6,2% din PIB, iar cea pentru ESA de 6% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE.

În 2024, România a avut un deficit bugetar cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE. În prezent, România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani încheiat în 2024, cu Comisia Europeană. La finalul celor șapte ani, se preconizează ca deficitul să scadă sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.

Guvernul a impus austeritatea pentru reducerea deficitului

Guvernul a adoptat în vara anului trecut majorări de taxe și impozite, plasând povara recuperării deficitului exclusiv pe umerii cetățenilor. La acel moment, premierul Ilie Bolojan a invocat presiune de pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating. Măsurile au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli  de personal în instituțiile bugetare.

Guvernul a refuzat să adopte măsuri care să ducă la reducerea risipei reale de bani publici și de eficientizare a cheltuielilor. Mai mult, premierul a refuzat să ia în considerare reformar administrativ-teritorială care ar fi dus la economii reale la buget. El  a fluturat această măsură ca pe un „bau-bau” primarilor ca alternativă la concedierile colective și tăierile salariale pe care le-a propus.

Ce se întâmplă în 2026 cu deficitul bugetar

Guvernul a închis primele două luni cu un deficit de 14,2 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB, față de 30,2 miliarde lei, 1,58% din PIB, în primele două luni din 2025, a anunțat Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost determinat de execuția din februarie și de creșterea cheltuielilor, după ce în ianuarie bugetul a fost pe plus cu circa 850 de milioane de lei.

Execuția bugetului pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. A fost prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019.

Acum, pentru primele două luni, veniturile sunt în urcare cu 15,7%, iar cheltuielile în scădere cu 1,6%. Doar pentru luna februarie 2026, însă, ritmul de creștere anuală a veniturilor a încetinit față de ianuarie 2026 (doar 13% în februarie față de 18% în ianuarie). Cheltuielile au trecut pe creștere anuală în februarie (+2,5%, după scădere de 6% în ianuarie). Pentru primele două luni, se menține o scădere de 1,6%, determinată de luna ianuarie.

Care este situația la nivelul Uniunii Europene

Potrivit datelor oficiale, cele mai mari deficite au fost înregistrate în 2025 în România (-7,9%), Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) și Franța (-5,1%). La nivel Uniunii Europene, 11 state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB. Pe de altă parte, Cipru (+3,4%), Danemarca (+2,9%), Irlanda (+1,8%), Grecia (+1,7%) și Portugalia (+0,7%), au raportat excedent.

La sfârșitul anului 2025, cele mai mici raporturi ale datoriei publice în PIB au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%), Irlanda (32,9%), Suedia (35,1%) și Lituania (39,5%), în timp ce 12 state membre au avut raporturi ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%).