Gustările copiilor îi îmbolnăvesc pe ascuns. Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai mulți ajung cu alergii și intoleranțe

Tot mai mulți români ajung cu cei mici la medic din cauza unor probleme apărute din alimentația zilnică. Gustările dintre mese, aparent inofensive, pot deveni un factor de risc pentru sănătatea copiilor. Medicii observă o creștere a cazurilor de alergii și intoleranțe alimentare asociate acestor obiceiuri.

Diagnostice tot mai complicate la vârste tot mai mici

Problemele digestive la copii duc tot mai des la descoperirea unor afecțiuni complexe și a unor regimuri alimentare restrictive. Un bărbat din Pitești a ajuns la Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București împreună cu fiul său de 7 ani. Căuta un specialist care să explice exact cu ce se confruntă copilul. Băiețelul a fost diagnosticat cu intoleranță la lactoză și gluten, dar și cu alte tulburări de metabolism. Toate acestea au apărut după un episod sever de campylobacter.

„A făcut o campylobacter la stomac, a fost mai grav și după aia îl durea burtica. Acum am descoperit că cel mai bine ar fi să nu mănânce vită și porc, pui, curcan, pește mai bine”, a spus tatăl pentru Observator News.

Situația micuțului nu este izolată, ci face parte dintr-un val tot mai mare de cazuri similare în rândul copiilor.

De ce părinții cer reglementări și ce propun specialiștii

Pentru mulți părinți, adevărata provocare începe după diagnostic, direct la raft. Produsele considerate „pentru copii” sunt, în realitate, pline de ingrediente greu de acceptat. „În comerț chiar nu sunt. Citești primele două ingrediente și-l lași înapoi în raft”, a declarat bărbatul.

Specialiștii spun clar că alimentația copiilor este dominată de produse procesate precum mezeluri, dulciuri, sucuri, chipsuri și fast food. Fără intervenții serioase, situația nu se va schimba. „Cred că ar fi bună o măsură legislativă care să verifice și să limiteze asta. Probabil trebuie modificată”, a explicat imunologul pediatru Alexis Cochino pentru sursa menționată.

Medicii atrag atenția că problemele pot începe încă din primele luni de viață. Acestea apar atunci când diversificarea este făcută prea devreme sau haotic. „Le dă să guste din toate, ceea ce este foarte rău pentru că rinichiul acela este imatur, este mic și nu poate să proceseze, iar ăsta va deveni hipertensivul de mâine”, a transmis medicul de familie Niculina Bancu.

Recomandările sunt clare. Diversificarea trebuie începută după șase luni, fără sare adăugată și fără zahăr până la vârsta de doi ani.

Cum influențează contextul social obiceiurile alimentare ale copiilor

Chiar și cei mai atenți părinți pierd teren atunci când copiii ies din casă. În parc, la școală sau în cercul de prieteni, tentațiile devin regula, nu excepția. „Facem dulciuri acasă. Când ieșim afară, în parc sau vede la alți copii și atunci sigur că vor și ei și le dăm, nu avem încotro”, a recunoscut un părinte.

Mulți spun că lucrurile au scăpat de sub control față de anii trecuți. „A fost mai ușor atunci, acum 20 de ani, cum e acum cu tot felul de E-uri, chimicale, de toate alea”, spun părinții.

În plus, accesul este extrem de facil. Chioșcurile din curtea școlii sau din apropiere devin surse constante de produse nesănătoase. „Degeaba încerci să-l ții de acasă, dar nu se poate”, admit părinții. În final, mediul în care cresc copiii ajunge să cântărească mai mult decât regulile din familie, modelând direct obiceiurile lor alimentare.