Rădulescu (BNR) apără politica de austeritate a lui Bolojan: „La noi, acum, e despre cum să evităm un dezastru”. Argumentele

Eugen Rădulescu, unul dintre consilierii guvernatorului BNR, a explicat de ce, în viziunea sa, politica de austeritate aplicată de Guvernul Bolojan „nu este nici bună, nici proastă – este singura posibilă”.

De ce a fost nevoie de măsuri de austeritate. Explicațiile lui Rădulescu

„România nu a adoptat programul de austeritate pentru că urmărea să stimuleze creșterea economiei. Ci pentru că ajunsesem într-un punct în care riscam prăbușirea totală, dacă se oprea finanțarea externă a deficitului bugetar! Guvernul nu este format din masochiști iresponsabili, ci din persoane care au înțeles cât de gravă era situația țării în anul 2025”, a scris Eugen Rădulescu, pentru Contributors.

Acesta a explicat apoi că am ajuns la un deficit bugetar de peste 9% după ce, vreme de câțiva ani, am fost impactați de crize externe (pandemie, război la graniță, criză energetică), iar în 2024, anul maxim al deficitului, a fost cea mai „iresponsabilă conduită fiscală” din partea guvernării de atunci. Rădulescu a ținut să sublinieze că în 2024 am avut deficit de peste 9%, deși nici măcar nu ne confruntam cu o criză externă, totul fiind strict efectul politicilor interne.

Rădulescu: Guvernul României s-a aflat în situația de evitare a unui dezastru imediat

„Ca urmare a datoriei acumulate în doar câțiva ani, dobânzile la datoria publică vor fi de circa 3% din PIB anul acesta și, posibil, 3,5% din PIB în 2027. Mult mai mari decât totalul cheltuielilor cu învățământul!!”, a mai scris consilierul BNR, pentru Contributors.

Acesta a admis apoi că politicile de austeritate au efecte negative pe termen scurt. Pe de altă parte, „riscul cel mai mare, dacă nu reducem deficitul la un nivel gestionabil într-un număr mic de ani, este că piața financiară poate înceta finanțarea României. Asta înseamnă că echilibrarea bugetului să nu se facă în 7 ani, cum își propune guvernul, ci IMEDIAT. Adică, blocări totale de investiții, șomaj în masă, reduceri abrupte ale consumului și, inevitabil, tăieri de pensii și salarii (nu neapărat nominale; o rată a inflației cu două cifre mari rezolvă singură asta!)”.

„Pe ansamblul unui ciclu economic, politicile contraciclice aduc efecte net mai bune decât cele prociclice. Dar aici alunecăm în subtilități macroeconomice. La noi, acum, nu despre asta este vorba, ci despre cum să evităm un dezastru”, a mai susținut consilierul BNR.