27% dintre români sunt în risc de sărăcie. UE lansează o strategie pentru peste 90 milioane de europeni

Potrivit datelor Eurostat, România se află pe locul trei în UE la riscul de sărăcie, cu 27% dintre persoane care au dificultăți în a-și acoperi cheltuielile de bază. Comisia Europeană a anunțat o strategie anti-sărăcie care vizează peste 90 de milioane de europeni și include măsuri legate de locuri de muncă, locuințe și reducerea sărăciei copiilor.

Sărăcia în România și în UE

Datele Eurostat arată că 27% dintre români se confruntă cu probleme la acoperirea cheltuielilor de bază, un nivel care plasează România pe locul trei în Uniunea Europeană. Procentul a scăzut față de 2019, când era de 36%, dar presiunea costurilor la alimente, facturi, chirii și combustibil apasă greu pe populație.

La nivelul Uniunii Europene, raportul consemnează că unul din cinci europeni — adică aproximativ 93 de milioane de persoane — se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Statisticile indică că 17% dintre oameni trăiesc în locuințe supraaglomerate, aproape un milion de persoane nu au un adăpost, iar un copil crescut în sărăcie are șanse duble să rămână sărac la vârsta adultă.

Noua strategie anti-sărăcie a UE

În acest context, noua strategie anti-sărăcie a UE va răspunde nevoilor a peste 90 de milioane de europeni. Printre ei, și câteva milioane de români, aflați în pragul sărăciei.

Discursurile oficiale din cadrul prezentării strategiei subliniază că intervenția nu se va limita la transferuri financiare, ci va cuprinde politici active pe piața muncii, servicii de consiliere și măsuri pentru incluziunea persoanelor aflate în afara pieței forței de muncă. Camelia Donțu a sintetizat astfel preocuparea de fond:

„Avem un risc de sărăcie și excluziune socială de 93 de milioane de europeni, o cifră absolut impresionantă. Trebuie să spun că Uniunea Europeană și-a stabilit și o țintă ca până în 2030, măcar 15 milioane de oameni din această sumă totală să poată fi scoși din sărăcie și am acționat în această direcție, inclusiv cu fonduri europene, dar și cu alte măsuri.

Cu toate acestea, acum, când evaluăm, mai sunt câțiva ani până în 2030, vedem că doar 3,7 milioane de europeni au reușit să fie sprijiniți în acest sens și asta ne arată că trebuie să acționăm coordonat.”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, citată de Pro TV

Cum vor fi finanțate intervențiile pentru locuințe?

La discuție s-au adus instrumente de realocare a fondurilor de coeziune, utilizarea parțială a PNRR-urilor și stimulente pentru statele membre, precum prefinanțare mai mare, un an suplimentar la implementare și o contribuție națională mai mică, pentru a motiva realocarea resurselor către locuințe.

Strategia vizează și mobilizarea resurselor private și colaborarea cu instituții financiare internaționale pentru a susține investițiile în locuințe accesibile.

„Au fost folosite într-o mică măsură și în PNRR-uri, și în politica de coeziune, dar într-o mică măsură. Este adevărat. Noi am avut acum un exercițiu, alături de vicepreședintele Raffaele Fitto, în care am stimulat statele membre să ducă mai mulți bani din politica lor de coeziune, din fondurile europene clasice, către partea de locuințe.

Ne uităm la mecanisme prin care să colaborăm cu instituțiile financiare internaționale, dar mai mult decât atât, ce poate face Uniunea Europeană este să stabilească un cadru strategic de stimulare… și pe viitorul exercițiu financiar multianual 2028-2034”, a mai declarat Roxana Mînzatu.