Pericolul real pentru economia României în criza politică

De ce devin piețele atât de sensibile în fața crizelor politice

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, explică faptul că aceste turbulențe nu sunt deloc o excepție. Ele reprezintă o reacție firească a piețelor, care sunt extrem de sensibile la orice semn de instabilitate. Într-un interviu acesta a subliniat că „oriunde în lume, o criză politică pune presiune pe moneda națională”, iar ceea ce vedem nu este „mare filozofie”, ci un mecanism bine cunoscut.

„Țara a mai trecut prin crize politice și de fiecare dată au fost presiuni pe moneda națională, ratele dobânzilor s-au mișcat, împrumuturile, finanțarea și refinanțarea au fost îngreunate. Precedenta criză a fost legată de alegerile prezidențiale și ne aducem aminte cum s-au mișcat toate aceste repere.

Deci nu este ceva nou. Și, așa cum am debutat discuția noastră, orice criză politică, în orice țară, se vede în piețele financiare, fiindcă acestea sunt cele mai sensibile. Ele reacționează imediat și uneori supra-reacționează, adică ceea ce se numește un overshooting.”, a transmis Daniel Dăianu pentru Adevărul.

Cum își ajustează investitorii strategiile în perioade tensionate

În perioadele de incertitudine, investitorii devin mai rezervați, chiar dacă nu există dovezi clare ale unor retrageri masive de capital. Logica economică este simplă. Mai ales investitorii instituționali preferă să-și reducă expunerea și să accepte pierderi limitate. În loc să își asume riscuri mai mari, această prudență pune presiune pe cursul valutar.

România resimte rapid aceste mișcări, fiind o economie deschisă și dependentă de finanțare externă. Tranzacțiile cu titluri de stat pe piața secundară accentuează volatilitatea, însă aceste fluctuații sunt, de regulă, temporare și se diminuează pe măsură ce situația politică se stabilizează.

Cât de justificată este teama unui euro foarte ridicat

Scenariile în care euro ar ajunge la 6 sau chiar 7 lei sunt mai degrabă alimentate de panică decât de realitate, explică Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, Banca Națională a României are instrumentele necesare pentru a menține stabilitatea și nu ar permite o depreciere scăpată de sub control.

Dincolo de aceste temeri, adevărata miză este credibilitatea economică a țării. Ea depinde direct de capacitatea autorităților de a reduce deficitul și de a păstra un echilibru clar între cheltuieli și venituri. În lipsa acestei discipline, problemele reale apar nu din cursul valutar, ci din slăbirea încrederii în economia României.

Poate disciplina bugetară să tempereze efectele crizei

Într-un context tensionat, faptul că România are deja un buget aprobat face o diferență majoră. Acesta oferă un cadru clar și reduce incertitudinea, chiar dacă apar schimbări politice la vârf. Practic, direcția fiscală rămâne stabilită, iar riscul unui derapaj economic brusc este limitat.

Dacă acest buget nu ar fi existat, piețele și investitorii ar fi reacționat mult mai dur, iar presiunea asupra economiei ar fi fost semnificativ mai mare. În aceste condiții, bugetul funcționează ca un punct de echilibru care temperează efectele instabilității politice.

Ce greșeli pot amplifica riscurile economice

Pericolul real nu vine din mișcările cursului valutar, ci din riscul ca România să piardă controlul asupra disciplinei fiscale, avertizează Daniel Dăianu. Decizii populiste, precum reducerea TVA fără acoperire, pot submina rapid încrederea investitorilor și pot declanșa reacții dure în piețele financiare.

Într-un astfel de context, nici intervențiile Banca Națională a României nu ar mai putea stabiliza situația. Efectele s-ar resimți direct prin inflație crescută, dobânzi mai mari și presiuni asupra nivelului de trai. „Pierderea hățurilor consolidării fiscale ar fi o catastrofă. Piețele ne vor penaliza”, avertizează Dăianu, subliniind că fondurile europene nu pot acoperi în totalitate deficitele existente.

În aceste condiții, direcția este clară și vizează depășirea crizei cu pierderi cât mai mici. Este esențială continuarea consolidării fiscale și susținerea lucrurilor care funcționează deja în economie.

Când ar putea începe scăderea dobânzilor

O reducere a dobânzilor este posibilă, dar nu trebuie așteptată prea curând, având în vedere climatul economic încă tensionat. Atât factorii interni, cât și cei globali continuă să apese asupra deciziilor de politică monetară. Inflația ridicată, conflictele geopolitice și blocajele din lanțurile de aprovizionare mențin presiunea asupra economiilor și limitează spațiul de manevră al autorităților.

În acest context, orice scădere a dobânzilor va fi atent calibrată și va depinde de evoluția acestor riscuri. Cel mai probabil, o astfel de relaxare ar putea apărea abia în a doua parte a anului, dacă situația internă și internațională începe să se stabilizeze.

Nu cursul valutar este problema. Adevăratul pericol pentru România în 2026, explicat de Daniel Dăianu: „Ar fi o catastrofă”