Al doilea cel mai mare megatsunami din istorie, înregistrat în Alaska după prăbușirea unui munte

 Al doilea cel mai mare megatsunami din istorie, înregistrat în Alaska după prăbușirea unui munte
Sursă: pexels

Un megatsunami a generat un val uriaș de 481 de metri în fiordul Tracy Arm din Alaska, după ce 64 de milioane de metri cubi de rocă s-au prăbușit în apă pe 10 august 2025.

Cum s-a produs acest megatsunami de 481 de metri

Dezastrul a fost declanșat de o alunecare de teren masivă, echivalentul a 24 de Mari Piramide, care a lovit apa în mai puțin de un minut. Acest volum incredibil de stâncă a generat al doilea cel mai mare val înregistrat vreodată pe planetă.

Tragedia a fost evitată la limită doar pentru că evenimentul s-a produs la ora 5:30 dimineața; dacă s-ar fi întâmplat mai târziu, cele peste 20 de nave de croazieră care vizitează zilnic fiordul vara ar fi putut fi spulberate de apă.

Ce sunt mai exact aceste megatsunami-uri

Aceste valuri gigantice apar atunci când mase enorme de roci instabile sau pământ cad brusc în apă, spre deosebire de tsunami-urile obișnuite declanșate de cutremure în largul oceanului. În timp ce tsunami-urile clasice pot parcurge mii de kilometri, un megatsunami este de obicei localizat și se disipează rapid, dar forța sa pe verticală este distrugătoare, scrie BBC.

Cel mai mare val de acest tip din istorie a depășit 500 de metri în anii ’50, iar cel recent din Alaska ocupă acum locul al doilea în topul înălțimii.

Ce spun cercetătorii

Dr. Bretwood Higman a ajuns la fiordul Tracy Arm la câteva săptămâni după impact și a descoperit un peisaj apocaliptic. Pe versanții muntelui, copacii erau rupți și aruncați în apă, iar suprafețe uriașe de pământ rămăseseră complet dezgolite, cu toată vegetația smulsă de forța apei.

Specialistul a avertizat că evenimentul a fost „cât pe ce” să devină o catastrofă umană, subliniind că norocul de a nu avea oameni în zonă la acea oră s-ar putea să nu se mai repete în viitor.

Legătura dintre schimbările climatice și valul uriaș

Cercetătorii explică faptul că topirea ghețarilor, accelerată de încălzirea globală, face ca aceste prăbușiri de munte să fie mult mai grave.

Ghețarii aveau rolul de a susține pereții de stâncă, iar retragerea lor lasă baza munților expusă, permițând materialului să se prăbușească brusc în fiord.

Din cauza acestui risc care crește alarmant, fiind de zece ori mai frecvent decât acum câteva decenii, unele companii de croazieră au decis deja să interzică accesul navelor în anumite zone din Alaska pentru siguranța pasagerilor.