Bolojan anunță că va trimite în Parlament proiectul legii salarizării bugetarilor: „Avem cheltuieli salariale care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări” / “Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public din România” (VIDEO)

Premierul Ilie Bolojan susține o declarație de presă în care a anunțat că, azi, „Comisia Europeană a confirmat, în mod oficial, validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro. De asemenea, a anunțat că va trimite în Parlament proiectul legii salarizării bugetarilor.

“Suntem la finalul unei ședințe de Guvern în care principalele subiecte au fost cele legate de absorbția fondurilor europene, Programul PNRR. Și mă bucur că, astăzi, Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro și se cuvine să le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei și pentru faptul că România primește o importantă sumă de bani. Și, așa cum am spus, se cuvine să-i mulțumesc celor implicați. În primul rând, domnului ministru Pâslaru pentru purtarea acestor negocieri. E un lucru important pentru România.

Ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iunie, în așa fel încât să putem plăti constructorii și beneficiarii noștri. Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene. E foarte importantă componenta de granturi, dar și cea de împrumuturi este importantă pentru că sunt împrumuturi cu dobânzi mai bune decât cele de piață și în condiții de rambursare avantajoase.

Ca să putem absorbi aceste fonduri, sunt două direcții importante pe care le-am discutat și le-am convenit astăzi și prin notele care au fost aprobate în ședința de Guvern am stabilit ceea ce e de făcut în următoarele două săptămâni, care sunt foarte importante pentru închiderea acestor negocieri și pentru absorbția fondurilor europene.

Avem, în primul rând, de îndeplinit reformele, deci de atins țintele și jaloanele, în așa fel încât să ni se poată vira banii. Și avem un număr important, încă, de jaloane care trebuie îndeplinite, peste 35 de jaloane. Domnul ministru o să vă dea toate detaliile, dintre care 9 sunt foarte importante pentru că ele presupun, pe de o parte, reforme în domenii care au potențial de discuții ample în spațiul public și, de asemenea, presupun modificări legislative”, a transmis Bolojan.

Ce a anunțat Bolojan despre proiectele care vor fi finalizate

„Și așa cum știți, acest guvern interimar nu mai are capacitatea să emită ordonanțe sau să depună proiecte de legi în Parlament. De aceea am convenit ca toate proiectele care vor fi finalizate, și ne propunem să le finalizăm pe toate în următoarele două săptămâni, să fie depuse la Parlament sub formă de inițiative legislative de către membrii Guvernului care sunt parlamentari sau de către alți parlamentari, să fie solicitată procedura de dezbatere în procedură de urgență, să comunicăm aceste proiecte de lege conducerii partidelor din Parlament și de pe acum le mulțumesc anticipat tuturor pentru responsabilitate și pentru sprijinul pentru aceste măsuri, în așa fel încât România să acceseze fondurile europene.

Din cele nouă reforme în care fiecare are o pondere de cel puțin 700 de milioane de euro și o pondere totală de peste 7 miliarde de euro, sunt câteva care au deja acordul Comisiei Europene și, practic, ele au fost depuse sau urmează să fie depuse în aceste zile, cum este, de exemplu, proiectul de lege privind utilizarea terenurilor degradate de la ADS prin criterii transparente, prin licitații pentru a fi puse la dispoziții pentru investiții în regenerabile.

De asemenea, avem finalizat proiectul care ține de digitalizarea cercetării, de întărirea colaborării dintre mediul de afaceri și cercetare, proiect care ține de Autoritatea Națională de Cercetare și va fi promovat de către Ministerul Educației.

De asemenea, sunt discuții avansate pe câteva proiecte de lege importante și, până săptămâna viitoare, estimăm că vom clarifica și vom primi opinia Comisiei Europene în așa fel încât aceste proiecte să fie promovate în Parlament până la sfârșitul săptămânii viitoare. Domnul ministru Pîslaru are mandat să negocieze toate aceste aspecte și la finalul săptămânii următoare va fi o discuție decisivă legată de aceste aranjamente instituționale care țin de ultimele modificări la Programul PNRR.”, a mai adăugat premierul.

Ce a anunțat premierul cu privire la legea salarizării

„Un al treilea pachet de reforme sunt cele care încă sunt în renegocieri sau negocieri și care necesită și vor necesita discuții atât în spațiul public, dar și cu Comisia. Mă gândesc, de exemplu, la legea apelor, cum vor fi finanțate investițiile în baraje, în diguri, în următorii ani. Mă gândesc, de asemenea, la decarbonizare și, de asemenea, la legislația privind salarizarea. Și aș vrea să fac câteva considerații legate de această legislație privind salarizarea pentru că, inevitabil, va fi un subiect pe agenda publică în următoarea lună de zile.

Așa cum știți, avem un angajament luat de guvernările anterioare, de a veni cu o modificare la legea salarizării, în așa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent, astăzi având diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare.

De asemenea, o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector și, de asemenea, un nivel de salarizare, care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne găsim. Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală, ca să ne înțelegem bine, care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportat la veniturile bugetare pe care le avem.

Și, având în vedere că în perioada următoare vor fi discuții atât între partide, atât între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu, se cuvine să vă prezint câteva date care sunt baza acestor discuții și care nu pot fi ocolite. Și veți primi și dumneavoastră aceste tabele.”, a mai precizat Bolojan.

Câți bugetari sunt angajați la stat

„Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public din România, așa cum sunt colectate datele de la Ministerul de Finanțe la sfârșitul anului trecut, distribuite pe categorii profesionale.

Avem, de asemenea, politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii și ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și ce privat se adâncește, se vede foarte clar această tendință.

De asemenea, avem creșteri salariale în sectorul public care n-au ținut cont de productivitate și aici se vede tendințele pe care le avem. Nu în ultimul rând, și aici e foarte important acest grafic. Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar ca procent din veniturile fiscale.

Din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar

Ceea ce vom propune pentru o lege cât mai bună, sustenabilă, care să nu creeze așteptări ce nu pot fi onorate având în vedere deficitul bugetar. Vom propune o anvelopă salarială de maximum 8% din PIB. Acum este de 8,1% din PIB. Nu avem decât două posibilități reale de anul viitor: fie o creștere de o amplitudine mai mică, fie o reducere de personal acolo unde nu se justifică. Guvernul va participa la toate discuțiile care vor urma.

Președintele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament și îi mulțumesc. Sper ca oamenii politici responsabili să găsească o formulă normală pentru legea salarizării publice.”, a mai spus Ilie Bolojan.

Ce a spus Bolojan despre programul SAFE

„Absorbția fondurilor din PNRR e unul din cele mai importante proiecte ale României. De ceea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni depinde dacă vom face această absorbție sau nu

Un alt element important gestionat în aceste zile a fost programul SAFE. Mă bucur că în aceste zile s-a finalizat practic programul SAFE astel încât, până la finalul acestei luni să putem semna atât contractul de împrumut cu Comisia Europeană, cât și contractele propriu-zise, ca să putem începe proiectele.

E un acord de împrumut de 16,5 miliarde de euro și în spațiul public a fost contestată această decizie. E decizia corectă atât bugetar, cât și pentru apărare. România are bugete de apărare care nu vor putea scădea, avem angajament în NATO, e război în Ucraina. Noi, cu deficitele pe care le avem, pentru a ne închide bugetul nu putem să nu recurgem la credite în anii următori. Din cele 2,3% care reprezintă bugetul de apărare, circa 4 miliarde de euro înseamnă înzestrarea militară, ceea ce înseamnă că avem nevoie de credite. Or, dobânda la SAFE e jumătate față de dobânda la care se împrumută în mod normal România.

Arhitectura programului SAFE a fost decisă în primăvara anului trecut, în aprilie 2025, la ședința CSAT. Vă vom da o copie a unei adrese din care rezultă clar că la solicitarea domnului premier Marcel Ciolacu, CSAT a decis ca această coordonare a programului SAFE să fie făcută de Cancelaria Primului-MInistru. Se cuvine acum, la finalizarea programului, să mulțumesc domnului Mihai Jurca, șeful Cancelariei, miniștrilor și experților implicați în negocieri. Am avut o colaborare bună cu echipa președintelui României, cu ministerele, cu serviciile de informații, pentru a duce o bună parte din producție în România.

Faptul că în aceste zile comisiile de apărare din Parlament au aprobat programul, necesită o mulțumire pentru membrii acestor comisii și pentru partidele care au susținut închidere SAFE

Cea mai mare componentă a SAFE e destinată Ministerului Apărării, dar o componentă importantă e și pentru infrastructură – capetele de autostradă spre Republica Moldova și Ucraina.”, a mai menționat Bolojan.

Ce a spus despre datele INS pe inflație și recesiune tehnică

„Datele INS pe inflație și recesiune tehnică. Aceste date nu sunt o surpriză, ci sunt un efect al mai multor factori

Inflația e un rezultat cumulat care înseamnă că dacă ai deficite imense arunci bani în piață, adică un efect inflaționist. Apoi, creșterea TVA, războiul din Iran, liberalizarea pieței de energie, îngrășămintele din agricultură. Pe măsură ce lunile din anul trecut cu inflație mare, adică iulie și august, vom vedea că inflația anuală va începe să scadă, iar în august vom coborî spre 6%

În privința creșterii economice, având în vedere revizuirea datelor, suntem în al doilea trimestru de recesiune. Chiar dacă nu pare un semn bun, e un semn că economia se însănătoșește. În 2024, deficitul a fost 7%, creșterea a fost doar 1%. Acum suntem în momentul adevărului: asta e starea reală a economiei fără deficite imense. Orice corecție de acest fel are ca efecte adverse, când reduci consumul pe datorie

Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului de anul trecut și mi se pare total fals să spui că am redus deficitul prin neplata facturilor. Am avut o diferență minimă între deficitul cash și deficitul ESA, ceea ce înseamnă că facturile – inclusiv cele vechi, au fost plătite

E anormal, și imoral, ca atunci când guvernele noastre din 2023, 2024, au dat foc la acoperișul casei, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcțiile în scop electoral, să îl critici pe cel care a venit să stingă focul. Când stingi focul, inevitabil apa mai distruge câte ceva, ce oricum nu putea fi salvat

Trebuie să fim responsabili pentru această țară”, a mai spus premierul.

Știre în curs de actualizare

Anunțul vine într-o zi cu miză majoră, după ce Comisia Europeană a aprobat cererea de plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,62 miliarde de euro, potrivit G4Media. În același timp, cele mai recente date oficiale indică noi semnale de alarmă pentru economie, cu o contracție economică trimestrială și o rată a inflației care a depășit pragul de 10%.

Declarație de presă: Ce urmează să transmită premierul Ilie Bolojan

Deocamdată, Executivul nu a oferit detalii despre tema declarației de presă anunțate pentru această după-amiază. Momentul ales pentru intervenția publică a premierului atrage însă atenția, în condițiile în care România traversează o perioadă economică complicată.

Pe de o parte, aprobarea unei noi tranșe de finanțare din PNRR reprezintă un semnal pozitiv în relația cu instituțiile europene și o posibilă gură de oxigen pentru buget.

De ce sunt îngrijorătoare datele economice

Pe de altă parte, indicatorii economici publicați recent arată că presiunile asupra economiei se mențin. Scăderea economică trimestrială și accelerarea inflației conturează un tablou dificil, într-un moment în care Guvernul este așteptat să ia măsuri pentru stabilizarea situației economice.

Rămâne de văzut dacă declarația premierului va viza fondurile europene, situația economică sau eventuale măsuri pregătite de Executiv.