AVERTISMENTELE șefului DIICOT: Ce semnale de alarmă a tras Daniel Horodniceanu la ședința de bilanț a Direcției

Procurorul-șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a atras atenția asupra mai multor probleme serioase în prezentarea bilanțului pe 2017 al instituției pe care o conduce. Rând pe rând, acesta a tras un semnal de alarmă referitor la atacurile lansate la adresa magistraților, la incapacitatea de a se recupera bunurile furate, precum și cu privire la legile justiției, informează Libertatea.

Referindu-se la atacurile asupra Ministerului Public, șeful DIICOT a precizat că unele dintre propunerile legislative făcute anul trecut au dăunat grav justiției.

,,Este un efort să rămâi în limita despre care vă vorbesc, atunci când înțelegi, citind propunerile de modificare a legilor, că, direct sau indirect, ceea ce se va întâmpla ar putea deveni o știrbire a independenței procurorului, o timorare a exercițiului de urmărire penală. (…) Eforturile noastre de consolidare a capacității de combatere a criminalității organizate au fost subminate de agenda legată de dezbaterea pe marginea legilor justiției”, a spus Horodniceanu, adăugând că ,,atacurile aduse Ministerului Public in corpore sau unor secții ale acestora nu fac decât să șubrezească sistemul judiciar în ansamblul său și să vulnerabilizeze statul român”.

Daniel Horodniceanu a criticat și faptul că nu există o analiză națională de riscuri și amenințări, ceea ce face ca autoritățile să nu știe foarte bine ce se se întâmplă în unele sectoare infracționale.

,,Niciuna din strategiile de combatere a unor fenomene infracționale ce intră în competența DIICOT, elaborate de agenții guvernamentale, în special pe trafic de persoane și de droguri, nu sunt efective. Strategia națională de combatere a traficului de persoane este în stadiul de proiect din 2016, iar cea privind traficul de droguri nu este însoțită de un plan de acțiune în vigoare. Nu există o strategie de combatere a criminalității informatice, a combaterii marii criminalități economice financiare. Mai grav este că pentru cea din urmă nu există nicio definiție”, a mai spus șeful DIICOT.

Acesta a atras atenția și asupra faptului că sunt prea puține arme pentru a combate a criminalitatea informatică, în condițiile în care volumul unor astfel de infracțiuni crește.

,,Bitcoin este din ce în ce mai folosită în rândul răscumpărării atacurilor de tip ransomware. Componenta online este tot mai pregnantă şi în ce privește comerțul ilicit, piețele dezvoltate în Darknet intersectând şi favorizând toate zonele de criminalitate. Criptomoneda (în special Bitcoin, Ethereum, Monero) este din ce în ce mai exploatată de către infractorii cibernetici, constituind în prezent principala modalitate de plată folosită pentru operațiunile piețelor dezvoltate în Darknet şi, în aceeași măsură, fiind folosită pentru încasarea răscumpărării în cazurile atacurilor de tip ransomware”, a declarat Horodniceanu, adăugând că este în creștere și numărul grupurilor infracționale specializate în atacuri directe și complexe asupra ATM-urilor sau sistemelor bancare.

O altă chestiune asupra căreia șeful DIICOT a tras un semnal de alarmă este cea a recuperării bunurilor furate.

,,Incapacitatea de deposedare a infractorului de produsul infracțional este de natură de a crea un sentiment de injustiție socială. Actual, Europa în care suntem integrați privește cu mare atenție la capacitatea de recuperare a produsului infracțional. N-aș vrea să cad în păcatul de a critica o politică sau alta guvernamentală, ce pot însă să vă spun asumându-mi încrederea că nu am văzut, în cele cinci guverne pe care le-am prins în mandatul meu de procuror-șef, nicio politică coerentă orientată către consolidarea capacității de identificare și confiscare a produsului infracțional. Lucrul acesta se vede și din exterior și ne este transmis sub diferite forme”, a avertizat procurorul-șef al DIICOT.

În acest context, Horodniceanu a reproșat faptul că în cei trei ani care au trecut de când a preluat conducerea Direcției, s-au schimbat nu mai puțin de cinci guverne.

,,În cei aproape 3 ani de mandat la conducerea DIICOT s-au succedat cinci guverne, dialogul instituțional fiind purtat cu cinci miniștri ai Justiției, patru miniștri de Interne și trei procurori generali. Am prezentat fiecăruia dintre ei concluziile noastre cu privire la stadiul de dezvoltare al abordării strategice a criminalității organizate. În continuare, ne găsim în aceeași situație. Nu avem o analiză națională de riscuri și amenințări, nu avem un document strategic, structurile operaționale de suport sunt insuficiente pentru abordarea investigațiilor financiare și confiscarea produsului infracțional, resursele umane sunt inadecvate numeric în poliție”, a mai spus șeful DIICOT.

De asemenea, Daniel Horodniceanu a precizat că există unele lipsuri în colaborarea sa cu SRI și Poliția Română.

,,DIICOT este doar o componentă a sistemului național de combatere a criminalității organizate. Nu poate fi combătută fără concursul poliției specializate, dar nici fără structurile specializate în culegerea și prelucarea informațiilor. Un subiect în legătură cu care nu trebuie să avem complexe”, a spus Horodniceanu.

La ședința de bilanț a DIICOT, șeful instituției a vorbit și despre riscul major de securitate reprezentat de radicalizarea islamică.

,,România nu s-a confruntat în 2017 cu o amenințare teroristă concretă și consistentă. Reflectând asupra situației de la nivel european, radicalizarea islamică din România reprezintă în acest moment unul dintre riscurile majore. Deși nu are dimensiunile unui fenomen, în ultimii ani a cunoscut o amplificare în special în rândul rezidenților proveniți din spațiile cu problematică terorist activă, precum și cel cetățenilor români convertiți la Islam. Numărul românilor convertiți radicalizați se află în creșere în ultimii ani, însă manifestările se mențin, în general, la nivel verbal, atitudinal. În numeroase cazuri, radicalizarea se suprapune peste unele probleme de ordin social, cum ar fi un statut financiar precar, lipsa unui loc de muncă, probleme de ordin juridic sau psihic”, a mai spus Horodniceanu.