Peste 50 de personalități din lumea academică și reprezentanți ai unor ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă către premierul Viorica Dăncilă și ministrul Culturii, Daniel Breaz, prin care le-au cerut să păstreze intactă suprafața de teren ce aparține Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“.
Demersul a fost inițiat de Dr. Cristian Lascu, cercetător speolog, în contextul discuțiilor despre o posibilă înstrăinare a unei suprafețe de 5.300 de metri pătrați din parcul Muzeului Antipa, în vederea ridicării Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.
Invitat în studioul B1 TV, ministrul Culturii, Daniel Breaz, i-a invitat pe semnatari să discute, la minister, despre acest subiect. Totodată, el nu a exclus posibilitatea, ba chiar a înclinat spre ideea ca pe cei 10.000 de metri pătrați de spațiu verde pe care îi are Muzeul Antipa să se contruiască și Muzeul Holocaustului, și un spațiu de depozitare/cercetare pentru muzeul Antipa, dar să rămână și spațiu verde. Breaz insistă că e loc destul pentru toate trei.
Cristian Lascu nu este deloc de acord cu această idee și a propus ca Muzeul Holocaustului să fie construit fața Casei Academiei.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Cristian Lascu: „Acest Muzeu al Holocaustului trebuia să fie într-o clădire pe starda Lipscani și nu s-a putut face acolo, am înțeles. Cred că cu mai multă perseverență se poate găsi o soluție convenabilă pentru acest muzeu care, evident, e foarte important pentru istoria noastră, pentru memoria colectivă. Muzeul Antipa e o instituție prestigioasă și are un rol important de arhivă pentru biodiversitatea asta care se stinge. Sute de specii se sting pe zi în lume și muzeul are o colecție de două milioane de specii, ceea ce extraordinar dar, din păcate nu are spațiu suficient pentru ele. Ele ar trebui studiate și expuse cu timpul, ori muzeul în ultimii ani a trecut printr-o metamorfoză. S-a dezvoltat foarte bine datorită unor fonduri. Deci muzeul s-a modernizat foarte mult, dar se sufocă în limitele pe care le are. La acea vreme au fost cheltuieli foarte mari cu consolidarea antiseismică și apoi s-au făcut restul modernizărilor în beneficiul publicului și au rămas pe ultimul plan aceste chestiuni de extindere în ce privește arhiva, colecțiile”.
Breaz: „Apreciez textul acestei scrisori. Eu îi aștept pe cei care au semnat această scrisoare pentru o discuție la minister, să vedem modalitatea în care se dorește a fi construit acest spațiu de depozitare, eventual și de cercetare. Lângă Muzeul Antipa e un teren de circa 10.000 de metri pătrați. Eu cred că acolo discutăm doar ipotetic, e posibilitatea ca nici muzeul Antipa să nu se poată extinde pe acest teren, să nu se poată face nicio altă clădire sau se poate să se extindă Muzeul Antipa cu o ramură și să se construiască și Muzeul Holocaustului . Suprafața de teren e mare. Eu invit semnatarii scrisorii și directorul Muzeului să discutăm. Eu cred că un spațiu de depozitare în mijlocul orașului nu e chiar adecvat. Putem să găsim un alt loc în care să facem acest spațiu de depozitare și cercetare. Și putem găsi o soluție și pentru muzeul Holocaustului”.
Lascu: „Trebuie să ne gândim în ansamblu acestui punct pentru că e unul dintre cele mai importante din Capitală.Avem aici trei muzee de tradiție Antipa, de Geologie și al Țăranului Român. E un ansamplu remarcabil și ele au nevoie de spațiu verde în jur ca să respire. Acum acest ansamblu e foarte frumos cum e încadrat de spații verzi. O extindere a colecțiilor ar putea să însemne câteva sute de metri pătrați”.
Breaz: „Logic, e opinia mea și probabil și a celor care au vrut muzeul acolo. Poate să apară încă un muzeu într-un perimetru restrâns pentru cei care vin să viziteze aceste muzee. Propuneri de locații mai pot apărea acum. Acolo dacă s-ar putea construi și muzeul, să rămână și Antipa, să avem și spațiu verde – sunt 10.000 de metri pătrați”
Întrebat dacă e de acord cu această idee, Lascu a fost tranșant: ”Nu, nu, nu, nu”.
Lascu: „În fața Casei Academiei Muzeul Holocaustului ar putea beneficia de o poziție foarte bună. Va fi nu numai un muzeu al evreilor și al holocaustului, ci și un punct de atracție culturală,e ducațională pentru bcuureșteni și va putea fi vizitat de fluxul de vizitator carfe vin să vadă casa poporului șia colo e foarte mult teren e o paragină totală sunta colosute d ecalupi de beton rămași de zeci de ani”.