SURSE B1.RO: Membrii CSM ar urma să declanșeze procedura de revocare din funcție a Liei Savonea, șefa Consiliului / Controversele care au marcat cariera judecătoarei 

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii ar urma să declanșeze, săptămâna viitoare, procedura de revocare din funcție a șefei CSM, Lia Savonea, potrivit unor surse B1.ro. Totul ar urma să se întâmple în ședința programată marți, 8 octombrie, la ora 10.00, când Savonea încearcă pentru a șasea oară validarea Adinei Florea ca șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Iar totul se întâmplă exact în săptămâna în care va avea loc votul pe moțiunea de cenzură, care are mari șanse să ducă la răsturnarea Guvernului Dăncilă.

Legăturile Liei Savonea cu dosare răsunătoare

Lia Savonea a devenit președintă a Consiliului Superior al Magistraturii în decembrie 2018. Considerată o apropiată a fostului șef PSD, Liviu Dragnea, Savonea are o experiență de peste 20 de ani ca judecător. Din anul 2003, ea a lucrat exclusiv în materie penală, iar începând cu anul 2009, a ocupat funcția de vicepreședinte al Curții de Apel București (CAB). Ulterior, între anii 2010 și 2011, a fost președinte cu delegație al CAB, iar din 2012 a fost șefa instuției.
Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, care a fost colegul de cabinet al lui Cătălin Voicu, fost parlamentar PSD, condamnat definitiv în două dosare penale. De altfel, numele Liei Savonea se leagă de mai multe dosare răsunătoare.

Actuala șefă a CSM este cea care a decis că sunt greșite soluțiile date de procurorii militare în dosarele membrilor familiei Ceaușescu. Ca atare, după ce cercetările au fost extinse asupra lui Valentin, Zoia și Nicu Ceausescu, Lia Savonea a stabilit că acestora le pot fi restituite bunurile confiscate de procurori.

Până în anul 2010, Savonea a gestionat și dosarul Retrocedărilor de pe litoral, în care Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, a fost condamnat definitiv, în februarie 2019, la nouă ani de închisoare cu executare.

De asmenea, în anul 2016, Lia Savonea a fost unul dintre judecătorii care au decis că frații Bogdan și Răzvan Mararu să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, în dosarul referitor la atentatul din cartierul bucureștean Vitan, din 2012.

Savonea, ”omul lui Dragnea” de la CSM

Dincolo de aceste dosare, Lia Savonea a fost protagonista unor controverse și după ce a devenit șefă a Consiliului Superior al Magistraturii.

Singura candidată pentru a prelua preşedinţia instituţiei în 2019, Savonea a avut de la început eticheta de „om al lui Liviu Dragnea” și s-a spus despre ea că este cea care influenţează toate deciziile în favoarea PSD. De asemenea, a fost văzută drept cea mai influentă membră din interiorul CSM care a reuşit să strângă în jurul ei o majoritate favorabilă PSD-ului.

La câteva luni de la preluarea mandatului, s-a încercat pentru prima dată revocarea sa din funcție. Se întâmpla în februarie 2019, atunci când judecătorii de la Curtea de Apel Brașov au decis, în unanimitate, declanșarea procedurii de revocare a sa de la șefia CSM, precum și din calitatea de membră a Consiliului.

Totul, în contextul în care aceasta a acceptat, din poziția de șefă a CSM, modificările la legile justiției impuse de ministrul Tudorel Toader. Judecătorii Curţii de Apel Cluj au respins însă cererea magistraților din Brașov.

Averea colosală, verificată de ANI

Lia Savonea a provocat ample controverse și prin averea colosală pe care o deține împreună cu soțul ei. Așa se face că inspectorii Agenției Naționale de Inregritate (ANI) au început să verifice averea șefei CSM, în urma unei seisizări, potrivit unor surse judiciare.

Conform celei mai recente declarații de avere, completată în iunie 2019, Lia Savonea deține, împreună cu soțul său, șase terenuri, trei în județul Ilfov și trei în județul Alba, două apartamente, un autoturism Volskwagen din 2013 și un BMW din 2014. De asemenea, între anii 2008 și 2018, aceasta a dobândit ceasuri și bijuterii în valoare de 14.000 de euro.

În aceeași declarație de avere se arată că Lia Savonea are mai multe conturi la bancă, în valoare de peste 374.000 de euro, peste 8.000 de dolari și aproape 90.000 de lei.

De asemenea, în anul 2018, șefa CSM a încasat 473.627 de lei din drepturile salariale de la CSM și de 1.514 lei ca judecător la Curtea de Apel București, reprezentând drepturi salariale restante, iar soțul său, Mihai Savonea, a încasat 12.000 de lei de la cabinetul individual de avocatură.

Amintim, în acest context, că Lia Savonea este unul dintre magistrații care primesc diurne consistente pentru că locuiesc în suburbiile Bucureștiului. Aceasta are o casă în satul Roșu, comuna Chiajna, la 10 kilometri de București. Iar potrivit declarației de avere din 5 februarie 2019, a primit 124.175 de lei, adică 10.300 de lei că nu locuiește în orașul în care muncește. La acești bani se mai adaugă transportul, încă 1.212 lei.

De asemenea, Lia Savonea ar fi unul dintre beneficiarii modificărilor la legea ANI, potrivit cărora veniturile soților judecătorilor ar trebui să fie secrete și să nu fie verificate averile soților cu bunuri separate. Iniţiativa de modificare a legii ANI a venit din partea judecătoarei Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi apropiată de preşedinta Consiliului, Lia Savonea.

Filmul unui blat între Lia Savonea și Dana Gîrbovan

Lia Savonea s-a aflat în centrul unor controverse și în urmă cu câteva săptămâni, atunci când premierul Viorica Dăncilă a ca judecătoarea Dana Gîrbovan să preia portofoliul Justiției. La scurt timp după nominalizare, Gîrbovan a demisionat din magistratură, însă, în cele din urmă președintele Klaus Iohannis a respins propunerea ca aceasta să preia conducerea Ministerului Justiției.

B1.ro a scris atunci despre faptul că filmul evenimentelor, de la nominalizarea de către premierul Viorica Dăncilă a Danei Gîrbovan pentru ministerul Justiției, până la respingerea solicitării de către președintele Klaus Iohannis, denotă existența unui blat fără precedent între președintele CSM, Lia Savonea, și Dana Gîrbovan, pentru a o proteja pe aceasta din urmă.

Concret, legea o obliga pe Gîrbovan să demisioneze din magistratură înainte de a accepta funcția de ministru al Justiției, dar aceasta putea să aștepta cel puțin până avea acordul președintelui Iohannis. Totuși, pentru a pune presiune pe acesta, Gîrbovan și-a dat demisia din magistratură și a trimis cererea la CSM. Pe 26 august, CSM a luat act de demisia lui Gîrbovan, dar Lia Savonea a refuzat să trimită cererea de acceptare a demisiei la Cotroceni, pentru a fi aprobată de Iohannis. (Mai multe detalii AICI)

Plângere penală pe numele șefei CSM

Și mai recent, Asociația Inițiativa Pentru Justiție a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva Liei Savonea, șefa Consiliului Superior al Magistraturii, pe care o acuză de abuz în serviciu și urzurparea funcției, în legătură cu mai multe decizii ale CSM.

Lia Savonea, Evelina Oprina și Victor Alistar sunt acuzați de uzurparea funcției, deoarece, cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectorului șef al Inspecției Judiciare, în scopul favorizării unicului candidat, „au hotărât adăugarea a câte cinci subcriterii pentru fiecare din cele cinci criterii de evaluare stabilite pentru acest concurs prin art. 67 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 și reluate fără dezvoltări de art. 10 al Regulamentului adoptat prin HCSM nr. 1074/2018, precum și obligativitatea acordării unui punctaj minim de 1 punct pentru fiecare subcriteriu, sub sancțiunea anulării fișelor de notare ale membrilor comisiei de concurs care nu se conformează, îndeplinind astfel un act care nu intra în atribuțiile membrilor comisiei de concurs”. Acțiunea, susțin ei, a împiedicat ca la conducerea Inspecției Judiciare să se afle o persoană numită în urma unui concurs obiectiv, desfășurat cu respectarea legii și regulamentului.

De asemenea, Savonea a fost acuzată de abuz în serviciu și pentru că, tot cu ocazia desfășurării concursului pentru numirea în funcție a inspectorului șef, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prin aceea că nu a inclus pe ordinea de zi a Plenului CSM publicată pentru data de 15.05.2019, iar în cadrul ședinței Plenului nu a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu cererea de invalidare a acestui concurs formulată de asociațiile profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție”, în condițiile în care stabilise că la data respectivă urma să se analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și regulament pentru validarea acestui concurs, încălcând astfel art. 51 din Constituție.

Conflict deschis cu ministrul Justiției, Ana Birchall

Totodată, Lia Savonea a fost acuzată în ultimele luni de unii membri ai CSM că nu respectă prevederile legale referitoare la convocarea ședințelor instituției.
De altfel, chiar sâmbătă, mninistrul Justiției, Ana Birchall i-a cerut explicații explicații Liei Savonea după ce a convocat de urgență plenul CSM, în condițiile în care Savonea încearcă pentru a șasea oară validarea Adinei Florea la șefia SIIJ.

„Este inadmisibil și de condamnat maniera în care continuați să convocați plenul Consiliului Superior al Magistraturii, fără consultarea prealabilă a tuturor membrilor CSM. Mai mult, este curios faptul că, deși de peste 2 săptămâni nu a mai fost convocat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, dumneavoastră înțelegeți să îl convocați într-o zi de vineri, spre seară. Nu pot să nu mă între care este totuși urgența. În consecință, vă rog să-mi comunicați motivele pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a mai fost convocat din data de 17 septembrie 2019, respectiv de peste 2 săptămâni”, îi transmite Ana Birchall șefei CSM printr-o scrisoare.

Iar acesta nu este singurul conflict între Lia Savonea și Ana Birchall. Recent, mai mulți membri CSM, în frunte cu Lia Savonea, i-au solicitat ministrului Justiției să spună dacă a semnat o foaie de parcurs privind statul de drept cu procurorul general al SUA, William Barr. Ana Birchall a afirmat atunci că va oferi un răspuns în scris, dar a reclamat că această solicitare a fost introdusă pe ordinea de zi suplimentară a ședinței, fără ca ea să fie anunțată în prealabil. Ea a acuzat „o încercare de a pune la punct ministrul Justiției” și o lipsă de colegialitate prin faptul că nu i s-a dat posibilitatea să răspundă instituțional.

„Pentru a înlătura orice speculație, vă garantez că, la nivelul Ministerului Justiției, nu există niciun fel de To Do list, fie cu Statele Unite sau cu orice altă instituție sau relație terță”, a precizat ulterior Ana Birchall.

Iar în urmă cu câteva zile ministrul a precizat, într-o scrisoare adresată șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, că atunci când cere detalii despre acordurile încheiate de Minister cu alte state, CSM încalcă principiul separației și echilibrul puterilor în stat și principiul cooperării loiale între autoritățile statului.