CCR amână pentru 22 octombrie pronunțarea pe cererea de soluționare a conflictului juridic între Senat și PÎCCJ / Sesizarea, formulată de Cazanciuc după ce lui Tăriceanu i-a fost deschis un dosar de abuz în serviciu

Curtea Constituțională a amânat, pentru 22 octombrie,pronunțarea cu privire lacererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României – Senat, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire și Criminalistică, pe de altă parte. Sesizarea a fostformulată de preşedintele interimar al forului legislativ, Robert Cazanciuc, după ce Parchetul General i-a deschis lui Călin Popescu-Tăriceanu un dosar de abuz în serviciu.

CCR amână pentru 22 octombrie pronunțarea pe cererea de soluționare a conflictului juridic între Senat și PÎCCJ. În ce context a fost depusă sesizarea

„Cu privire la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României – Senat, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire și Criminalistică, pe de altă parte, cerere formulată de președintele Senatului, Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru data de 22 octombrie 2020”, se arată în comunicatul CCR de marți.

Potrivit Agerpres, sesizarea s-a aflat de mai multe ori pe agenda CCR, iar marţi judecătorii constituţionali au decis din nou amânarea pronunţării.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost anunțat de către Parchetul General, la începutul anului 2020, căare calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ancheta fiind extinsă apoi şi pentru infracţiunea de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale. Dosarul a fost deschis în contextul în care parlamentarulCristian Marciu a rămas membru al Senatului, deși exista o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015 potrivit căreia acesta a încălcat legea incompatibilităţilor. Concret, liderul ALDE este acuzat de procurori că nu a pusîn aplicare, în calitate de preşedinte al Senatului, o decizie definitivă a unei instanţe de judecată.

„De ziua mea am primit un plic – anul ăsta – de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi surpriză: Am primit înştiinţarea că sunt suspect într-un dosar penal pentru abuz în funcţie. Am început să fac legături, despre ce bănuiesc că este vorba. E vorba despre dosarul care vizează un senator, dosarul de incompatibilitate pe care-l are acest senator. (…) Eu, ca preşedinte al Senatului, lumea probabil că-şi imaginează că am aceleaşi prerogative ca un director de întreprindere – dacă vrea să angajeze, angajează, dacă vrea să dea afară, dă afară. Preşedintele Senatului nu are astfel de prerogative, iar Regulamentul descrie foarte clar ce trebuie făcut de către Senat în cazul în care un senator se află în incompatibilitate”, a declarat Tariceanu, în martie, la Realitatea Plus.

Întrebat în ce cheie citeşte acest nou dosar, Tăriceanu a spus: „Se apropie alegerile şi se folosesc vechile metode pe care le-a folosit sistemul pentru eliminarea celor care sunt incomozi. Eu nu-mi retrag poziţia că desfiinţarea Secţiei speciale este o greşeală”.

Astfel, în 29 mai,Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Senat, pe de o parte, şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat „printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului”.

În sesizare se afirmă că, „prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”.

RobertCazanciuc a solicitat Curţii Constituţionale „să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”.