Identitatea de gen în școli, pe agenda judecătorilor CCR. Se discută sesizarea președintelui Klaus Iohannis

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea articolului 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, prin care se interzice în instituţiile de învăţământ referirea la identitatea de gen.

Sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind identitatea de gen în școli, discutată la CCR

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea contravine unor prevederi constituţionale referitoare la statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat.

La mijlocul lunii iulie, șeful statului a atacat modificarea articolului 7 din Legea Educației Naționale, alineatul 1, litera e: ”În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, inclusiv în unitățile care oferă educație extrașcolară sunt interzise:

e) activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”.

Președintele României: Modificarea adusă legii,o îngrădire a libertății gândirii și a opiniilor

În sesizarea adresată CCR, Klauus Iohannis precizează că modificarea reprezintă o îngrădire a libertății gândirii și a opiniilor.

„Considerăm că prin legea dedusă controlului de constituționalitate se impune un stereotip/clișeu în ceea ce privește rezultatul cercetării unor anumite teorii/opinii, care trebuie să fie unul și același, să se încadreze într-un tipar și să nu se orienteze într-un anumit sens sau scop, în caz contrar, sancțiunea fiind interzicerea activității de răspândire a respectivelor teorii/opinii în mediul specific educațional. În cazul de față, învederăm căsoluția Parlamentului de a impune prin lege ce activități, teorii sau opinii și cu ce scop se pot constitui acestea în activități educative care să poată fi desfășurate în unitățile de învățământ și, prin urmare, ce discipline se pot studia în mediul școlar sau academic, contravine libertății individuale de conștiințăîntrucât, prin această formă, dispoziția normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire și a opiniilor.Norma, prin ea însăși, reprezintă o condiționare de natură legală a libertății gândirii și a opiniilor, deoarece aceasta realizează întocmai o interpretare pe cale legislativă a scopului/finalității procesului de gândire. Or, libertatea conștiinței se manifestă potrivit propriului discernământ al individului”, se arată în sesizarea șefului statului.

De asemenea, președintele României consideră că legea are caracter discriminatoriu și condiționează accesul la educație prin impunerea unor constrângeri în manifestarea unei teorii/opinii expres prevăzută prin lege, atât pentru beneficiari, cât și pentru furnizorii de educație.

Klaus Iohannis mai afirmă că legea instituie o normă care este de natură să determine restrângerea dreptului la liberă exprimare, prin aceea că aplicarea sa se realizează în funcție de criteriul subiectiv al exprimării unei anumite teorii/opinii, într-un anumit sens, expres prevăzut de lege.

„Tinerilor LGBT din România, care există peste tot, în toate comunitățile, li se spune astăzi că identitățile lor nu contează, nu sunt valide, iar profesorilor li se transmite mesajul că pot oricând să sancționezeidentitățile LGBT. Școala românească ar trebui să educe, nu să suprime cunoașterea” a declarat și Vlad Viski, director executiv al asociației MozaiQ.