Chiar şi cu profitul „istoric“ de 560 milioane lei din 2022, cei mai mari cinci jucători din comerţul agricol au strâns în cinci ani în România venituri de 100 miliarde lei şi au raportat câştiguri cumulate de sub 1 miliard lei, marjă de doar 0,8%, arată o analiză a Ziarului Financiar.
Ameropa Grains (Elveţia), Cofco (China), Cargill (SUA), Viterra (Olanda), ADM (SUA), cei mai mari comercianţi de cereale din România, au raportat o cifră de afaceri de 30 miliarde lei în 2022, în creştere cu 36% faţă de 2021, şi un câştig net de 557 milioane lei, cel mai mare anunţat vreodată în România, o marjă de profit de 1,8%.
„În sectorul comerţului cu cereale există o largheţe în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii. Această marjă mică (de 1,8% – n. red.) arată că în mod real aceste companii pierd bani. Dar, din punctul meu de vedere, marja actuală a profitului net (în locul pierderilor – n. red.) le asigură liniştea în faţa autorităţilor fiscale“, a declarat Corneliu Teaha, general manager al companiei de consultanţă Teaha Management Consulting, pentru Ziarul Financiar.
Subiectul a fost comentat și de președintele Federației Naționale Pro Agro, Ionel Arion, în cadrul emisiunii „Politica Zilei”, moderată de Ioana Constantin pe B1 TV. Acesta a deplâns faptul că statul nu e în stare să strângă taxe și impozite de la acești traderi care ne blochează porturile, au acaparat capacitățrile noastre de depozitare și fac profituri uriașe în țara noastră.
„Ținând cont că acești traderi au și cea mai mare capacitate de depozitare azi în România și nu doar în România – în general marile capacități de depozitare au fost cumpărate, concesionate sau închiriate pe un termen foarte lung către acești tarderi multinaționale. Numai anul trecut diferența de preț între achiziție și momentul vânzării, când prețurile au avut acea explozie extraordinară, ar fi trebuit să fie sume către statul român foarte mari virate pe ce înseamnă impozite și taxe din partea acestor companii.
Numai că ce să vezi? Nici măcar anul trecut, când a fost un an istoric din punct de vedere al veniturilor, aceste companii nu au reușit să vireze statului sau statul nu a reușit să recupereze de la aceste companii, nu a fost atât de inteligent să-și încaseze măcar ce era în mod obișnuit de încasat, ca să nu mai spun că se putea face mult mai mult în acest sens.
Asta înseamnă că statul e în disoluție sau autoritățile statului sunt în disoluție sau sunt în incapacitatea de a înțelege fenomenul. Avem decidenți publici, politici care nu-și înțeleg rolul, menirea în fruntea unei agenții, minister, în fruntea statului”, a declarat Arion.
Acesta a dat apoi exemplul statului polonez, care susține sectoarele economiei locale. În schimb, la noi „premierul și președintele merg în tot felul de vizite fără a fi însoțiți de delegații de business. Primul agent economic al țării ar trebui să fie președintele, premierul al doilea, apoi miniștrii. Orice stat sănătos la cap are atașați economici agricoli care trebuie folosiți. Tot mapamondul folosește aceste metode de a face lobby. Din păcate, la noi nu se înțelege acest lucru, degeaba tragem atâtea semnale de alarmă”.
„Aceiași traideri care acționează în România acționează și în Ucraina, blochează piața din România ca să acapareze cât mai multe cereale ieftine de acolo, le tranzitează prin România, au blocat Portul Constanța și porturile dunărene și barjele care transportă de la Dunăre la Portul Constanța sau pe Marea Neagră în Turcia și Bulgaria. (…) Din păcate, statul român nu a putut să recupereze nici măcar bruma aceea de bani care i se cuvine prin lege, prin Codul fiscal. (…) Din păcate, nu se mai poate face nimic în Portul Constanța și o spun sincer, că acolo sunt doar agenții economici, marii traderi. Danele portuare și logistica sunt închiriate și cumpărate”, a mai acuzat Ionel Arion.
Acesta a mai precizat că n-ar trebui să ne bucurăm de volumul mare de cereale românești exportate: „Noi ajungem să ne bucurăm de exporturile de cereale. Nu ar trebui să ne bucurăm că exportăm materie primă, că în felul ăsta exportăm și capital, în loc să rămână în România. Avem piețe tradiționale pe care le pierdem pe zi ce trece”.