BNR semnalează riscuri majore pentru economie. Cum influențează tensiunile globale stabilitatea financiară internă

Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR în decembrie 2025 conturează un peisaj economic tensionat, marcat de incertitudini globale și vulnerabilități interne persistente. Documentul subliniază că riscurile majore continuă să apese atât asupra economiei românești, cât și asupra sistemului financiar, în pofida unor zone de rezistență demonstrate de sectorul bancar.

Care sunt principalele riscuri sistemice identificate pentru România

Potrivit analizei BNR, instabilitatea geopolitică și dezechilibrele macroeconomice interne constituie în continuare cele mai severe riscuri sistemice, cu potențial de a afecta stabilitatea financiară națională. Instituția notează că aceste vulnerabilități derivă atât din evoluțiile externe, cât și din contextul economic intern.

În raport se precizează: „Riscurile la adresa stabilităţii financiare au rămas ridicate de la data ultimului Raport, reflectând vulnerabilităţile acumulate atât la nivel intern, cât şi internaţional. Incertitudinile geopolitice, impredictibilitatea evoluţiilor privind politicile comerciale şi evaluările ridicate în unele segmente ale pieţelor de capital continuă să creeze un mediu volatil, ce poate transmite efecte perturbatoare în economie şi pe pieţele financiare. Rezilienţa sectorului bancar românesc se menţine solidă, fiind susţinută de o capitalizare adecvată şi de o gestionare prudentă a riscurilor”.

Documentul subliniază că, pe plan extern, riscurile rămân ridicate, în pofida unor evoluții favorabile în relațiile comerciale internaționale și a unor eforturi de detensionare în zonele de conflict. BNR atrage atenția că, deși economia globală a demonstrat reziliență, perspectivele de creștere economică la nivel mondial continuă să fie modeste pe termen mediu și lung.

Cum evoluează economia României în contextul actual

La nivel național, dinamica economică rămâne fragilă, cu un ritm redus de creștere înregistrat în prima parte a anului 2025. BNR notează că activitatea economică a avansat cu doar 0,3% în trimestrul al doilea, în condițiile în care incertitudinile interne și externe persistă, iar procesul de consolidare bugetară continuă să influențeze negativ cererea agregată. Conform raportului, „În T3/2025, potrivit estimărilor, economia autohtonă a avansat cu 1,6%, o dinamică marginal inferioară celei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2024 (1,7% în T3/2024 în termeni anuali)”.

Prognozele instituțiilor internaționale indică o încetinire și mai accentuată, evoluțiile estimate oscilând între 0,7% și 1% pentru anul în curs. În acest context, continuarea reformelor structurale și a măsurilor de ajustare fiscală este considerată esențială pentru stabilizarea datoriei publice și revenirea deficitului bugetar pe o traiectorie controlată.

Ce impact au deficitele gemene și măsurile fiscale adoptate

BNR subliniază că menținerea unor deficite gemene ridicate reprezintă unul dintre cele mai presante riscuri interne. În primele nouă luni ale anului 2025, deficitul bugetar a atins 102,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 5,4% din PIB, un nivel similar celui din anul anterior. Deși pachetul de măsuri fiscal-bugetare aplicat în iulie 2025 va genera un impact limitat pentru acest an, banca centrală anticipează efecte mai vizibile începând cu 2026. Rectificarea bugetară aprobată în septembrie fixează pentru 2025 o țintă de deficit de 8,4% din PIB, într-un context economic deja vulnerabil, relatează stiripesursa.ro.

Totodată, datoria publică a continuat să crească, ajungând la 57,2% din PIB la jumătatea anului, ceea ce accentuează presiunile asupra ratingului de țară și asupra costurilor de finanțare. BNR consideră că ajustarea fiscală este necesară nu doar pentru stabilitatea bugetară, ci și pentru reducerea dezechilibrelor externe, având în vedere că politica fiscală expansionistă anterioară a amplificat deficitul de cont curent.