Guvernul începe reforma companiilor de stat. Procesul începe cu 17 entități publice

Guvernul a stabilit lista primelor 17 companii de stat care vor intra în proces de reformă și restructurare. Premierul Ilie Bolojan a anunţat că bugetele acestor companii vor fi aprobate după intrarea în vigoare a legii bugetului național.

Guvernul începe reforma companiilor publice

Executivul a stabilit, în ședința de vineri, 5 decembrie, lista primelor 17 companii publice care vor intra în procesul de reformă. Activitarea și structura aestora va fi supusă analizei Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu. Potrivit premierului, bugetele pe anul viitor al acestor entități va fi aprobat imediat după ce guvernul va elabora legea bugetului național.

„Executivul a luat astăzi, în şedinţa de guvern, două decizii esenţiale pentru  modernizarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, în linie cu criteriile OECD şi cerinţele din PNRR, prin adoptarea unui Memorandum propus de vicepremierul Oana Gheorghiu şi elaborat împreună cu instituţiile de resort”, se anunță într-un comunicat de presă emis de Palatul Victoria.

Potrivit sursei citate, aceste măsuri reprezintă primii paşi pentru implementarea Strategiei şi a planului de acţiune pentru reformarea companiilor de stat. Memorandumul defineşte rolurile instituţiilor implicate și mecanismul de coordonare şi monitorizare a procesului. Documentul întărește rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice şi instituie un mecanism interministerial prin care procedurile se derulează coordonat.

Rolul Comitetului interministerial

În comunicatul emis de Guvernul României se arată că acest comitet interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9) va coordona și monitoriza procesele de analiză, evaluare și implementare a reformei întreprinderilor publice. În acest proces, ministerele și AMEPIP îşi păstrează propriile responsabilităţi.

Comitetul va propune o metodologie unitară de analiză a performanţelor întreprinderilor publice, aplicabilă tuturor ministerelor și întreprinderile publice. Această metodologie va include setul standard de indicatori financiari, non-financiari, operaţionali şi strategici. Comitetul va desfășura următoarele activități:

• va monitoriza transmiterea datelor relevante de la întreprinderile publice către AMEPIP şi către Comitet;
• va valida şi consolida analizele privind listarea şi restructurarea companiilor centrale de stat la nivelul ministerelor;
• se va ocupa de integrarea finală a rezultatelor într-un raport care se prezintă Guvernului.

De asemenea, tot Comitetul va fi responsabil cu centralizarea și analiza datele, pe baza informaţiilor transmise de ministere şi întreprinderile publice. În baza acestor analize, va formula diagnosticul preliminar şi final al companiilor incluse în lista celor care vor fi cotate sau vor fi restructurate.

Atribuții ale Comitetului interministerial de la Guvernul României

Comitetul va identifica măsurile necesare pentru fiecare întreprindere analizată, respectiv:

• listarea;
• menţinerea în activitate cu implementarea de reforme operaţionale;
• reorganizarea, potrivit Codului civil, prin fuziune, divizare sau transformare;
• va înainta Guvernului propuneri, pe baza concluziilor analizelor şi în corelare cu recomandările AMEPIP.

„Tot această structură va monitoriza implementarea măsurilor aprobate de Guvern şi puse în practică de autorităţile publice tutelare şi va raporta periodic Guvernului stadiul reformei, semnalând din timp întârzierile sau riscurile sistemice. Acest lucru va permite evitarea apariţiei unor noi întârzieri în procesul de reformare a companiilor de stat. Comitetul asigură dialogul tehnic permanent cu AMEPIP pentru: corelarea metodologiilor, avizarea propunerilor de reorganizare, verificarea conformităţii cu prevederile OUG 109/2011, armonizarea procesului de guvernanţă corporativă la nivelul statului şi coordonează analizele care necesită evaluare intersectorială (energie, transport, industrie etc.)”, se mai arată în comunicatul citat.

Lista primelor 17 companii vizate de guvernul României

Prin acelaşi Memorandum, Guvernul a aprobat lista celor 17 companii propuse de ministerele de resort care intră în prima etapă a procesului de reformă. Intreprinderile publice au fost selectate de ministerele în subordinea cărora activează, în funcţie de priorităţile şi strategiile sectoriale. Acestea sunt:

1. Societatea Electrocentrale Grup SA – Ministerul Energiei;
2. Societatea Electrocentrale Bucureşti SA – Ministerul Energiei;
3. Societatea OIL Terminal SA – Ministerul Energiei;
4. Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR – SA) – Ministerul Energiei;
5. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă S.A Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
6. ROFERSPED S.A-filială a CFR Marfă – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
7. C.F.R- I.R.L.U. S.A filială a CFR Marfă – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
8. Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F -S.A – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
9. Societatea Feroviară de Turism S.F.T-C.F.R- S.A Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
10. Societatea Naţională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R- pre-insolvenţă – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
11. Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R SA – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
12. Societatea Telecomunicaţii CFR S.A – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
13. Tipografica Filaret S.A-filiala a CNCFR S.A – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
14. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători S.A” – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
15. Societatea de Reparaţii Locomotive C.F.R-S.C.R.L Braşov -filială a CFR Călători – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
16. Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti „Metrorex” S.A – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
17. Compania „TAROM” – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Societatea PETROTRANS SA este în faliment şi a fost propusă de Ministerul Energiei spre analiza Comitetului pentru clarificarea situaţiei patrimoniale.

Care vor fi pașii următori stabiliți în procesul de reformă

Paşii procesului de evaluare vor fi următorii, conform Memorandumului adoptat de Guvernul Bolojan:

• ⁠colectarea datelor la zi de către ministere şi completarea lor cu date de la Ministerul Finanţelor culese din SAF-T;
• ⁠evaluarea realizată de AMEPIP a performanţei companiilor pe baza indicatorilor financiari, operaţionali şi de bună guvernanţă conform OUG 109/2011 cu completările şi modificările ulterioare;
• ⁠consolidarea şi corelarea recomandărilor la nivelul Comitetului Naţional pentru Reforma 9 (CNR9).

Modul de selectare a companiilor conform strategiei propuse de Guvernul Bolojan

Conform comunicatului de presă emis de Guvernul Bolojan, ministerele au avansat lista conform criteriilor stabilite în Strategia privind Reforma companiilor de stat. Acest document propune ca întreprinderile să fie clasificate în funcție de rolul strategic pe care îl au în economie şi pentru funcţionarea statului. De asemenea se ține cont și de alte criterii specifice fiecărui sector de activitate. Cele 5 categorii de clasificare sunt:

• Companii strategice esenţiale: Infrastructuri critice; rol fără substitut privat; impact asupra securităţii naţionale. Intervenţie: investiţie, consolidare, profesionalizare.
• Companii necesare, dar ineficiente: Rol public important (transport, apă-canal, servicii publice), dar performanţă slabă. Intervenţie: restructurare operaţională + financiară.
• Companii neviabile economic: Pierderi constante, fără rol public justificat. Intervenţie: lichidare ordonată + recuperare active.
• Companii suprapuse sectorial: Redundanţe: două sau mai multe companii fac acelaşi lucru. Intervenţie: fuziune, absorbţie, consolidare.
• Companii comerciale: Operează pe piaţă competitivă, fără rol public. Intervenţie: listare, PPP, atragere capital privat.

Guvernul va ține, cont, în procesul de restructurare, de următoarele aspecte care vizează aceste companii:

• Rolul public: infrastructură critică, Obligaţie de Serviciu Public, relevanţă strategică;
• Performanţa financiară: profit/pierdere, EBITDA, arierate, subvenţii, îndatorare;
• Riscul fiscal: expunere bugetară, risc arierate, impact deficit;
• Capacitatea operaţională: productivitate, organigrame, investiţii, active;
• Suprapunerile sectoriale: dublări operaţionale/teritoriale;
• Relevanţa strategică sectorială: priorităţi sectoriale 2030.