BNR avertizează: Inflația va crește peste estimări până în vară. Explicațiile Băncii

Banca Națională a României (BNR) a transmis că inflația a continuat să se reducă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025, dar în intervalul martie-iunie 2026 va ajunge „la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior”. Printre motive, BNR invocă „războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală”.

Datele BNR despre evoluția economiei românești

BNR susține întâi că activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, după ce a scăzut cu 0,1% în trimestrul precedent (variație trimestrială). Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB s-a redus la 0,2% în trimestrul IV din 2025, de la 1,7% în trimestrul III.

„Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în luna ianuarie 2026, vânzările cu amă­nuntul și volumul serviciilor prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ. Totodată, producția industrială și-a amplificat semnificativ contracția în termeni anuali, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată față de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ”, susține BNR, într-un comunicat.

Cum vede BNR evoluția inflației în lunile următoare

Consiliul de administrație al BNR a explicat apoi de ce consideră că inflația va crește în lunile următoare mai mult decât s-a prognozat inițial.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației.

În același timp, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”, se arată în comunicatul oficial.

În acest context, BNR subliniază că absorbția fondurilor europene, mai ales a celor din PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu.