Cardurile de cumpărături şi cele de credit, cele mai populare din zona financiară în special pentru românii cu venituri mai mici, ar putea dispărea. Firmele care dau astfel de credite de consum nu exclud ieşirea definitivă din România, conform Capital.
Cei mai afectaţi de această decizie ar fi românii obişnuiţi să apeleze la Instituţiile Financiare pentru a avea bani de cumpărături, mai ales bunuri de folosinţă lungă precum electrocasnicele sau mobila.
Această decizie de ieşire din piaţa românească vine în contextul în care Parlementul se pregăteşte să adopte o lege care plafonează dobânzile pentru creditele de consum şi pentru cele ipotecare. Iniţiativa legislativă a lui Daniel Zamfir a trecut deja de Senat şi sunt semne că va fi adoptată şi în Camera Deputaţilor.
Pentru IFN, adoptarea legii şi de către Camera Deputaţilor va însemna o reducere semnificativă a veniturilor în condiţiile în care dobânda maximă va fi stabilită la 18%, faţă de o medie de 30-35% cât este, în prezent, în cazul produselor vândute de IFN.
Accesul la împrumuturi va fi cu atât mai greu cu cât şi băncile sunt vizate de aceeaşi lege. În ultimii ani, cardurile de credit şi cardurile de cumpărături au luat faţa clasicelor împrumuturi de nevoi personale şi reprezintă singurul mod prin care milioane de români îşi pot cumpăra bunuri cu un preţ relativ ridicat.
Principalul avantaj al cardurilor de cumpărături este acela că oferă posibilitatea clientului să cumpere bunuri în rate fără dobândă sau cu o perioadă de graţie de până la 55 de zile în care clientul poate returna suma utilizată fără să plătească dobânzi.
Potrivit datelor furnizate de ALB, Instituţiile Financiare Membre ale asociaţiei (care cumulează 90% din piaţa de profil) au împreună peste 1,7 milioane de clienţi, majoritatea aflându-se cel puţin la al doilea produs contractat de finanţare. Pentru toţi, accesul la credite va fi mult limitat, mai ales că o bună parte a clienţilor fac parte din categorii sociale cu venituri reduse.