Concediul pentru creșterea copilului (CCC) este un drept al părinților, care le permite să-și îngrijească copilul, aceștia beneficiind și de o indemnizație lunară. Concediul se poate acorda până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, sau de 3 ani în cazul copiilor cu handicap.
Salariații din România au dreptul la un concediu pentru creșterea copilului, beneficiind, de asemenea, de o indemnizație lunară și, în anumite condiții, dacă revin la muncă, de indemnizația de inserție. Concediul de creștere poate fi solicitat de oricare dintre părinți, însă pentru a beneficia de drepturile financiare vor trebui să depună o serie de documente și să respecte cerințele legale.
Potrivit OUG 111/2010, persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat venituri din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit, timp de cel puţin 12 luni înainte de nașterea copilului, beneficiază de concediu pentru creşterea şi de o indemnizaţie lunară.
Dacă ambii părinți au dreptul la concediu, cel puțin două luni trebuie luate de părintele care nu a solicitat acest drept. Dacă acesta refuză, celălalt părinte nu poate prelua perioada respectivă. Acest lucru presupune că, în realitate, durata totală a concediului și a indemnizației se reduce cu două luni.
Pentru a beneficia de indemnizația de creștere a copilului, părinții trebuie să depună un dosar la primăria de domiciliu sau de reședință. Acesta trebuie să conțină mai multe documente referitoare la situației solicitanților. Documentele se depun în copie, originalele fiind prezentate pentru validare.
Dosarul poate fi depus cu 30 de zile înainte de suspendarea activității sau în termen de 60 de zile după încheierea concediului de maternitate.
Concediul și indemnizația se acordă cetățenilor români, străini sau apatrizi, dacă au domiciliul sau reședința în România. O altă condiție este ca aceștia să locuiască împreună cu copilul pentru care solicită drepturile. Autoritățile acceptă o absență temporară de până la șase luni pe an dacă părintele și copilul își stabilesc reședința în străinătate. Acest lucru este acceptat și în cazul în care solicitantul însoțește un soț aflat în misiune.
Documentele necesare pentru a obține indemnizația de creștere a copilului diferă în funcție de sursa veniturilor solicitantului. Există, însă, un set comun obligatoriu pentru toți solicitanții. Dosarul trebuie să conțină:
Solicitanții cu venituri din salarii trebuie să prezinte adeverință de la angajator, care să confirme realizarea veniturilor în ultimii doi ani, perioadele concediului de maternitate și suspendarea activității profesionale. Cei care obțin venituri din drepturi de autor sau profesii liberale trebuie să depună declarația unică și adeverințe fiscale, iar PFA-urile trebuie să includă rezoluția de suspendare a activității și declarații suplimentare.
Studenții care urmează cursuri de zi sunt obligați să depună o adeverință de frecvență și, dacă este cazul, documente justificative de la ANAF.
Indemnizația este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Cuantumul minim nu poate fi mai mic decât valoarea obținută prin aplicarea unui coeficient de 2,5 asupra indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim nu poate depăși 8.500 de lei.
Părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului nu pot primi mai puțin de 1.650 de lei (2,5 ISR x 660 lei) și nici mai mult de 8.500 de lei.
Indemnizația de creșterea se acordă lunar, prin mandat poștal sau transfer bancar, prin intermediul agențiilor teritoriale ANPIS. În cazul nașterii unui alt copil sau al solicitării stimulentului de inserție, beneficiarul trebuie să depună un dosar nou. Părinții au obligația să informeze primăria despre orice schimbare care ar putea afecta drepturile lor. Ei au la dispoziție 15 zile lucrătoare, riscând altfel sancțiuni de până la 2.000 de lei.
Începând cu această lună, de la 1 august, indemnizația pentru creșterea copilului a fost redusă cu 10%, fiind impozitată cu contribuția la asigurarea de sănătate (CASS). Banii sunt reținuți direct din plățile lunare.