Deficitul bugetar finanțează un singur lucru: Golurile din sistemul public de pensii

Deficitul fondului public de pensii a atins anul trecut pragul de 21 de miliarde de lei, ceea ce se traduce în 2,7% din PIB, acesta fiind cel mai mare nivel înregistrat până în prezent, luând în calcul perioada de după revoluţie. În anul 2017, deficitul fondului public de pensii va avansa cu cel puţin şapte miliarde de lei, în jurul sumei de 28 de miliarde de lei, echivalentul a 3,5% din PIB. Cu alte cuvinte, deficitul fondului de pensii este, de câţiva ani, mai mare decât deficitul bugetar, ceea ce înseamnă că orice adâncire a datoriei publice nu finan­ţează proiecte de investiţii, ci sistemul de pensii, potrivitzf.ro.

Reprezentanţii FMI aflaţi la Bucureşti au propus săptămâna trecută ca soluţie pentru menţinerea bugetului în limita deficitului bugetar de 3% din PIB amânarea majorării punc­tului de pensie, prevăzută pentru 1 iulie, care ar urma să coste bugetul 2,6 miliarde de lei, după cum arată calculele Consiliului Fiscal.

„O treime din cheltuielile bugetului de pensii sunt finanţate din bugetul de stat. Altfel spus, ne împrumutăm ca să plătim pensii pentru că, în felul în care este astăzi imaginat, sistemul nu poate fi susţinut. Oricât de cinic ar suna, luăm astăzi de la copii şi nepoţi (prin îndatorarea ţării – n. red.) ca să plătim pensii mai mari. Este un transfer de bunăstare de la generaţiile viitoare la cea curentă”, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal

Un calcul ne arată că populația ocupată este peste 9 milioane de persoane, salariaţii, iar aici ne referim la angajaţi care plătesc contribuţii standard de pensii, sunt la jumătate. Există 380.000 de PFA, PFI sau întreprinderi individuale, cu un regim fiscal mai relaxat, ceea ce înseamnă de fapt bani mai puţini la fondul de pensii. Trebuie luate în calcul și pensiile speciale, care au fost reintroduse din 2015, unde veniturile sunt de câteva ori mai mari faţă de pensiile medii din sistemul public de pensii (sub 1.000 de lei), deşi nu există contribuţie la pensii.

„Contribuţia pensiilor speciale la sistem nu mai există nici măcar teoretic. Contributivitatea, singurul mecanism corect de stabilire a unor astfel de venituri, nu funcţionează aici, dar pensiile sunt extrem de mari, ceea ce este complet neechitabil pentru cei care au contribuit, dar care au pensii la limită”, comentează Ionuţ Dumitru.

Anul trecut Ministerul de Interne a plă­tit pensii speciale care au atins suma de 2,4 mi­liarde de lei, iar armata a plătit pensii de 2,9 miliarde de lei, în timp ce SRI de 500 mil. lei.

„Situaţia pensiilor este cea mai ma­re problemă cu care se confruntă bu­ge­tul pe termen lung”, afirmă Ionuţ Dumitru.