Cum înțelege Eugen Teodorovici să modifice OUG 114: Din taxa pe lăcomie putem să prindem un ‘bonus pe hărnicie’

Nu există niciun impediment ca până la finalul lunii martie OUG 114 să nu fie adoptată de Guvern, existând posibilitatea eliminării controversatei „taxe pe lăcomie”, relatează economică.net, care citează o declaraţie a ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, de la finalul dezbaterii moţiunii în Parlament, de luni.

„Modificările aduse OUG 114 ar putea fi agreate până vineri, pentru că, dacă vrem ca săptămâna viitoare să avem ordonanţa modificată, înseamnă şi câteva avize, de la dialog social, avizul Consiliului Economic şi Social, automat sunt premergătoare aprobării în Guvern. (…) Am spus cu toţii că până la final de martie se va modifica această ordonanţă şi repet: nu văd din punctul meu de vedere un impediment ca până atunci să nu fie adoptată de Guvern”, a spus Eugen Teodorovici.

• După conceptul de”taxăpe lăcomie” ministrul de Finanţe îl patenteazăşi pe celde „bonus pe hărnicie”

Eugen Teodorivici a făcut referire şi la posibile „stimulente” care pot fi acordate băncilor care „finanţează economia reală” (în esenţăstatului român) – stimulente care ar urma să fie acordate băncilor…tot din banii băncilor.

„Am lansat deja acea idee: din acea taxă pe lăcomie putem să prindem un bonus pe hărnicie. Ce dorim de la bănci? Să finanţeze economia reală, să crească această intermediere financiară. Acesta este scopul şi de aceea nici nu am pus în buget vreun un impact bugetar în sensul de a aduce bani la buget”, a declarat Eugen Teodorovici.

El a făcut, însă, referire şi la „decuplarea ROBOR-ului de partea de masă impozabilă din activele financiare”, acesta fiind unul dintre cele mai problematice puncte ale OUG 114. O astfel de decuplare ar însemna şi eliminarea aşa-numitei „taxe pe lăcomie”.

„Şi după discuţia avută cu Asociaţia Română a Băncilor şi în cadrul Coaliţiei s-a mers pe această idee cum spuneam, decuplarea ROBOR-ului de partea de masă impozabilă din activele financiare, un alt mod de calcul din ceea ce va rămâne în contractele de credit în lei, înlocuirea modului de calcul pe ROBOR, să fie un alt mecanism şi anumite active care sunt parte din acea masă impozabilă, dar şi alte elemente care sunt în sensul de a stimula băncile să finanţeze şi eventual taxa care rămâne să se ducă către zero, în cazul în care băncile efectiv arată dorinţa de a finanţa economia din România”, a explicat ministrul Finanţelor.

Foto: Sediul agenției americane de rating Standard and Poor’s (sursă foto: Facebook / Standard and Poor’s)

• OUG 114 nu a fost modicatăla presiunea partenerilor externi

Totodată, ministrul Teodorovicia negat că şi-ar fi luat vreun angajament faţă de partenerii externi privind data până la care să fiemodificată OUG 114. Asta deşi pe 2 martie apăruseră informaţii cu privire la o solicitare trimisă împreună cu Darius Valcov către agenţia americană de rating Standard and Poor’s de amânare a schimbării rating-ului României. Doua saptamani mai tarziu, Standard and Poor’s a acceptat să nu modifice ratingul de țară în exact aceeași zi în care Eugen Teodorovici nega faptul căar fi existat o presiune externă.

„Nu. Este o dezinformare. Nu a avut loc o astfel de chestie. Eu ca persoană nu acţionez după un astfel de scenariu. Dacă modificăm ceva, modificăm că trebuie modificat şi repet, să fie în beneficiul întregii economiei din România”, a spus ministrul de Finanţe luni.

Darius Vâlcov declarase la începutul lunii martie că în solicitarea făcută către Standard and Poor’s se invocase motivul „lipsei legii bugetului”. În fapt însă, amânarea a fost legată de promisiunea autorităților de la București de a rezolva problemele generate de controversata OUG 114.

Foto: Darius Vâlcov (sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

• De ce anume este legată controversa din jurul OUG 114 supranumita şi „Ordonanţa Lăcomiei”

Controversa legată de OUG 114 este legată, în primul rând, de faptul că a fost dată fără niciun fel de consultare publică reală. Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial pe 29 decembrie – datăde la care a început să producă şi efecte – deşi încă de-atunci se atrăsese atenţia că are prevederi cu potenţial negativ şi că nu a avut loc o consultare publică.

Pe de altă parte, luni, ministrul de Finanţe declara că: „Vrem ce? Ca toţi cetăţenii din România, atât persoane fizice cât şi persoane juridice, companii, mediul privat, să aibă de câştigat. Adică băncile să finanţeze economia reală, să crească intermedierea financiară”.

În fapt, de abia în luna februarie a iniţiat Guvernul o aşa-numită consultare publică, care potrivit tot ministrului de Finanţe va rezulta în „modificarea eiprin păstrarea principiilor”.

O altă problemă a OUG 114 o constituie faptul că impune instituţiilor bancare o taxă asupra activelor financiare, în situația în care media trimestrială a dobânzii ROBOR depășește pragul de referință de 2%. În condiţiile în care evoluţia ROBOR este influenţată inclusiv de măsurile fiscale ale Guvernului.