ANALIZĂ B1.RO // Lungul șir al controverselor din jurul lui Orlando Teodorovici DISCOTECĂ, ministrul care a băgat România în FALIMENT (FOTO, VIDEO)

Haos fiscal, împrumuturi masive, inconsecvență și multe, multe bâlbe și controverse. Este rezumatul guvernării PSD în materie de finanțe publice, principalul responsabil pentru situația creată fiind ministrul Orlando Teodorovici, cunoscut în lumea mondenă după porecla „Discotecă„. De altfel, Opoziția a tras în repetate rânduri semnale de alarmă față de situația în care a ajuns țara, lăsată pe mâna unui „discotecar”, în ultimele zile datele arătând că România se îndreaptă cu pași repezi spre FALIMENT (Detalii AICI).

Măsurile luarte de Discotecă Teodorovici, din ianuarie 2018 și până acum, au fost mereu însoţite de o retorică populistă, caracteristică mai degrabă Partidului Comunist Român şi care nu poate face apel decât la sistemul de non-valori deţinut de „homo sovieticus”, creat tot de comunişti.

Inclusiv prin modul dispreţuitor cu care a tratat absolut toate avertismentele şi sfaturile, indiferent din ce direcţie au venit, Discotecă Teodorovici şi-a asumat o poziţie patentată tot de comunişti: anume că instituţia condusă de el (şi implicit Partidul) ştie ce e mai bine pentru România, indiferent ce spun legile în vigoare,Comisia Europeană, experţii în economie, mediul privat, Banca Naţională a României (BNR), asociaţiile neguvernamentale de profil, celelalte partide sau chiar Curtea Constituţională a României (CRR).

Aşa cum comuniştii spuneau populaţiei că „este benefic pentru ea să nu consume carne”, aşa şi Discotecă Teodorovici (prin măsuri şi retorică) da de înţeles populaţiei că este „benefic” pentru ea să aibă parte de creşteri ale preţurilor, de plafonarea preţului la gaz, de dobânzi tot mai mari la împrumuturi sau de companii de stat falimentare, conduse de politruci şi care (din nou) primesc ajutor din banii contribuabililor.

Mai jos va prezentăm o parte a deciziilor controversate luate de Discotecă Teodorovici. Lista nu se vrea, însă, a fi una completă întrucât numărul măsurilor cu efect cel puţin discutabil este mult mai mare.

• Controversa nr. 1: introducerea OUG 114/2018 „a lăcomiei”

Pe 29 decembrie 2018, Guvernul dă Ordonanţa 114 supranumită şi „Ordonanţa Lăcomiei”.

Problemele legate de această ordonanță au fost legate nu doar de prevederi, ci şi de faptul că a fostdată fără niciun fel de consultare publică reală, în ciuda declaraţiilor lui Darius Vâlcov, din decembrie 2018, potrivitcărora: „Am discutat cu companiile din domeniul energetic înainte de a adopta aceste măsuri”.

În fapt, de abia în luna februarie (adică după ce a fostadoptată) a iniţiat Guvernul o aşa-numită consultare publică, care oricum, potrivitministrului definanţe, a rezultat doar cu „modificarea ei prin păstrarea principiilor”.

„Vrem ce? Ca toţi cetăţenii din România, atât persoane fizice cât şi persoane juridice, companii,mediul privat, să aibă de câştigat. Adică băncile să finanţeze economia reală, să crească intermediereafinanciară”, declara în martie 2019 ministrul de Finanţe.

O altă problemă (dintre numeroasele) a OUG 114 o constituie faptul că impune instituţiilor bancare o taxăasupra activelor financiare, în situația în care media trimestrială a dobânzii ROBOR depășește pragulde referință de 2%. Asta în condiţiile în care evoluţia ROBOR este influenţată inclusiv de măsurilefiscale ale Guvernului.

Avertismente cu privire la prevederile OUG 114 au venit, însă, inclusiv din partea operatorilor telecomşi mai ales a companiilor energetice. Acestea din urmă au criticat măsura plafonării preţului la gazela preţul de 68 de lei/MWh şi au criticat faptul că sunt obligate să plătească o taxă de 2% din cifrade afaceri.

Motivația ministrului de finanţe pentru implementarea acestor măsuri a fost faptul că unele companii dau dovadă de „dispreţ faţăde ce înseamnă economia României”.

„Din păcate comportamentul unor companii arata un dispreţ faţă de ce înseamnă economia din România. Aşacă se propune o limitare de 68 de lei megawatt/oră pentru trei ani de zile. Necesitatea adoptării uneiastfel de măsuri a rezultat din comportamentul incorect aplicat de producători, care vând gazul naturalextras la un preţ de trei ori mai mare faţă de preţul de producţie. Unul dintre efectele măsurii estede majoră potenţialul de creştere a economiei în ansamblul său”, declara la acea dată EugenTeodorovici.

Ministrul a uitat, însă, de prevedirile art. 4, lit. a din Legea Concurenței, care precizează foarte clar că: „Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei.” . Se mai încalcăprevederile art. 9, lit. a din Legea Concurenței, precum și normele Uniunii Europene cu privire la concurență.

Inclusiv Uniunea Europeană a criticat puternic măsura plafonării preţului la gaz. De fapt, criticile aufost atât de dure, încât în martie 2019, Comisia Europeană a pornit o procedură de infringementîmpotriva României, considerând că sistemul prețurilor la gaze introdus în decembrie 2018 contravinelegislației UE.

„În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat căsistemul prețurilor angro reglementate nou introduse pe piața gazelor din România este contrarcerințelor juridice ale UE”, preciza Comisia Europeană în lună martie, citată de Euractiv.

De asemenea, potrivit analiștilor Deloitte, aceste prevederi dezavantajează producătorii români, darfavorizează importurile din Rusia, furnizorii de gaze și marii consumatori, în timp ce bugetul de statpierde o sumă importantă.

Coicidențăsau nu, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a raportat o creştere aimporturilor de gaze naturale din luna mai 2019 de 353 de ori mai mari, comparativ cu luna mai a anului2018. Şi tot potrivit datelor ANRE, 93,47% din gazele importate în luna aprilie au venit din UniuneaEuropeană şi 6,53% din Federaţia Rusă. Este, însă, discutabil exact ce înseamnă „gaz din UniuneaEuropeană” ţinând cont că inclusiv importurile de gaz rusesc ale Uniunii Europene au crescut şi ţinândcont că cele mai accesibile pieţe de import pentru România sunt ţările din estul şi centrul Europei.

Adică țări care tot gaz rusesc importa preoponderent (o excepţie o face Italia, care are şi altesurse).

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

Controversa nr. 2: Introducerea IRCC-ului în locul ROBOR-ului sub promisiunea că „vor fi înjumătăţiteratele”

În primăvara acestui an, ministrul de Finanţe a anunţat planuri de înlocuire a ROBOR-ului cu asa-numitul „Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) sub promisiunea că, odatăintrodus, ratele creditelor la banca ale populaţiei vor scădea chiar şi la jumătate.

Măsură a fost aplicată şi promovată împreună cu Darius Vâlcov, fostul consilier pe probleme economiceal premierului Viorica Dăncilă – care a făcut aceeaşi promisiune. Ulterior, Eugen Teodorovici a venitcu „completări”, precizând că, de fapt, noul indice se va aplica doar creditelor noi, nu şi celorvechi. Aceste completări venind cu doar câteva zile înainte de adoptarea ordonanţei care a introdusIRCC-ul.

Introducerea IRCC-ului a fost făcută şi în ciuda numeroaselor avertismente venite din parteaanaliştilor, potrivit cărora nu este altceva decât o „iluzie”.

Într-un interviu acordat pentru Digi24 profesorul de economie, Cristian Păun, avertiza că:„dobânda lacredite depinde în mod fundamental de factori macroeconomici, de cum merge economia. (…) Cât timp aicea mai mare inflație din UE, nu poți să ai cea mai mică dobândă din UE”.

Cu toate acestea, pe 29 martie 2019, OUG nr.19/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial,introducându-se astfel acest nou-indice pentru calcularea ratei dobânzilor la credite.

Potrivit unei analize marca Digi24, ratele creditelor în lei au continuat să crească, chiar şi cu noulindice.

„Acele iluzii că o să scadă ratele la ROBOR nu sunt ancorate în fundamente economice, nu sunt realisteși de fapt, pentru români, per total pe un orizont mediu de 1-2 ani, va fi aceeași rată, dar maivolatilă”, aprecia analistul economic Iancu Gudă, la începutul lunii iulie.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 3: vizita în Cuba şi presupusa ştergere a 90% din datoria Havanei către România

În decembrie 2018, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a recunoscut că s-a dus în secret în Cubavia Moscova, împreună cu ministrul Sănătăţii, aparent pentru a negocia mai multe leacuri anti-cancerdescoperite de cubanezi.

„Un mesaj pentru cei care îşi pierd ziua sau serile, noapte, zi de zi…Acolo am fost pentru un scopnobil pentru ţara asta şi sper să ne iasă această acţiune comună. Să ştie foarte clar că de succesulacestei misiuni va depinde viaţa copiilor şi de PSD-isti, şi de PNL-isti, şi de USR-isti şi derealitalisti. Am fost acolo pentru interesele acestei ţări. Nu pentru afacere, nu pentru alteinsinuări”, declarase în decembrie 2018 Eugen Teodorovici.

Tot atunci, ziare.com, citând surse proprii, a precizat că Eugen Teodorovici ar fi discutat cuguvernatorul Băncii Naţionale a Cubei şi cu ministrul lor de Finanţe despre reconversia a două miliardede ruble vechi din datoria Cubei către România.

Ulterior, senatorul PNL, Florin Cîțu, a precizat că, înfapt, Guvernul Dancila ar dori ştergerea unei datorii de 1,5 miliarde de dolari pe care Cuba are avea-ofaţă de România.Tot potrivit senatorului PNL, Florin Cîțu, aceasta ştergere ar fi fost aprobată într-o ședința deGuvern de pe data de 24 iulie – actul respectiv nici acum nu figurează în lista proiectelor de actenormative aprobate de Guvern în acea zi.

În plus, în negocierile dintre România şi Cuba ar fi fost implicată şi Rusia, prin intermediul BănciiInternaţionale de Investiţii – controlată tot de Rusia.

„Această discuţie, cu ştergerea datoriei, a început în 2014, tot cu Banca Internaţională de Investiţii,tot la Havana, o delegaţie a Ministerului Finanţelor Publice, împreună cu delegaţia a BănciiInternaţionale de Investiţii, acolo au început discuţiile. Imediat după aceea, România a refăcutacordul cu această bancă, apoi Teodorovici s-a pus guvernator şi de acolo totul a pornit. Până în 2018,când iarăși coincidenţă, (…) tot Eugen Teodorovici şi Băncii Internaţionale de Investiţii, controlatăde Kremlin”, a scris Florin Cîțu, într-o postare de pe Facebook de pe 25 iulie.

În cele din urmă, atât datoria, cât şi intenţiile Guvernului au fost confirmate chiar de un raport alMinisterului de Finanţe.

Potrivit acestuia, Cuba avea la finalul anului 2018 o datorie neplătita de 1.522.725.577,78 rubletransferabile, în contul exporturilor derulate de ţara noastră înainte de 31 decembrie 1989. Datoria acrescut faţă de anul 2017, când se situa la 1.488.797.459,06 ruble transferabile.

Tot Ministerul Finanţelor preciza că: „În condiţiile în care partea cubaneză va fi de acord cupropunerea de cooperare în domeniul medical şi alte domenii identificate de ambele părţi, va fi necesarsă se identifice o soluţie din punct de vedere juridic, astfel încât operaţiunea respectivă să fieluată în considerare că o compensare a datoriei Republicii Cuba faţă de România, cu respectarealegislaţiei în vigoare din România privind reglementarea drepturilor valutare provenite din activitateade comerţ exterior şi cooperare economică internaţională desfăşurată înainte de 31 decembrie 1989 şidin conturile de cliring şi barter. În acest sens, este necesară clarificarea poziţiei autorităţilorcubaneze”.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 4: Poziţia ministrului Eugen Teodorovici în Consiliul Guvernatorilor din BancaInternaţională de Investiţii (BII)

În primăvara acestui an, liberalul Florin Cîțu a declarat că are „dovada că guvernul PSD-ALDE lucreazăpentru ruşi”.

Ulterior, într-o postare pe pagina sa de Facebook, a adăugat că Liviu Dragnea ar avea o înţelegeresecretă cu Vladimir Puţin şi Viktor Orban (premierul Ungariei) și că Banca Internațională deInvestiții, controlată direct de liderul de la Kremlin, este implicată în procedura de achiziționare aunui pachet important de acțiuni în grupul Digi 24.

În plus, a spus că, prin funcţia de guvernator al Băncii Internaţionale de Investiţii (BII), EugenTeodorovici ar beneficia de mai multe drepturi precum imunitate diplomatică sau scutirea de la platataxelor şi impozitelor.

Răspunsul ministrului de Finanţe cu privire la poziţia sa din Consiliul Guvernatorilor în BancaInternaţională de Investiţii (BII) a fost: „Guvernator (n.a în Consiliul Guvernatorilor din BII) suntprin lege. Oricare ar fi ministru de Finanțe în orice țară care are capital într-o bancă esteguvernator de drept. (..) Domnule, nu mai ascultați și îmi pierdeți și mie timpul acum, ca Ministru deFinanțe, să vorbim despre un subiect al unui om care nu are ce să caute pe lumea asta. Cîțu are altscop. (..) Hai să vă întreb altceva! Nu vreți să vă documentați dvoastră și să vedeți dacă, alţiminiștri de Finanțe, înaintea mea, au fost guvernatori la această bancă?”

Iar cu privire la presupusa saimunitate şi scutire de la plata impozitelor, Eugen Teodorovici a spuscă: „Nu-mi place să stau să pierd timpul pentru a răspunde la ce spune un imbecil. Aberațiile care sespun fără probe…eu înțeleg că ăsta este plecat, are probleme mintale! Dați-mi un singur exemplu, casă putem continua discuția, despre un lucru care credeți că este adevărat din ce spune domnul Cîțu!”

Subiectul a fost şi mai inflamat după ce Ambasada Rusiei la Bucureşti a precizat că România este acincea țară acționară a Băncii Internaționale de Investiții (BII). În plus, în ceea ce privește volumulinvestițiilor, la data de 12 iulie 2018, România a făcut contribuție suplimentară de 4 milioane de euroa intrat în contul Băncii.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 5: Ministrul de Finanţe îl insulta pe senatorul PNL, Florin Citu

În plenul Parlamentui l-a jignit pe Florin Cîțu din cauza faptului că nu era de aceeași părere cu el peLegea bugetului.

”Ești frumos! Chiparosule! După ce că ești urât, mai ești și prost. Ai auzit? Cîțule, după ce că eștiurât, ești și prost!”, a spus Eugen Teodorovici.

Întrebat ulterior de acest derapaj de limbaj, ministrul de Finanţe a adăugat: „Am spus ceva urât?Frumosule, chiparosule, vedeţi ce înseamnă chiparos”.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 6: Ministrul de finanţe dă vina pe protestatari pentru tragedia de la Caracal

Pe fondul emoţional creat de tragedia de la Carcal, pe 29 iulie, Eugen Teodorovici a declarat în fatajurnaliştilor că tragedia de la Caracal este ”o chestiune care se întâmplă în special din cauzadânșilor, să știți (a protestatarilor, n.red.), a celor care țipă și se împotrivesc schimbărilor însistem”.

El referindu-se la protestatarii care veniseră să îşi manifeste nemulţumirea faţă de eşeculautorităţilor de a salva viaţa Alexandrei.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 7: Eşecul deliberat al informatizării ANAF

În iunie 2017, Guvernul Tudose a adoptat un memorandum ce prevedea constituirea aşa-numitului „CentruNaţional pentru Informaţii Financiare”, o structură informatică ce ar urma să unească toate bazele dedate legate de fiscalitate, cu susţinerea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Măsura fiindmenită să îmbunătăţească relaţia cetăţenilor cu administraţia fiscală, culmea, prin creşterea graduluide informatizare.

Ulterior înfiinţării acelui centru, pe 19 noiembrie 2018, Ministerul de Finanţe a înştiinţat BancaMondială că nu mai doreşte să finalizeze proiectul de informatizare al ANAF, demarat în aprilie 2013.Renunţând astfel la 52 de milioane de euro şi obligându-i pe contribuabili să dea înapoi şi baniicheltuiţi până în acel moment (circa 18 milioane de euro, plus dobânzile aferente).

Nu în ultimul rând, în februrie 2019, ministrul de Finanţe a trecut Vama înapoi în subordinea ANAF.Fiscul revenind, practic, la formă de organizare existenta cu 6 ani în urma – adică exact aceeaşi careimpusese nevoia restructurării lui de la bun început.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 8: Acuzaţiile de falsificare a datelor financiare

Principala direcţie din care au venit acuzaţiile de falsificare a datelor financiare au venit dindirecţia Partidului Naţional Liberal (PNL), mai ales din partea senatorului Florin Cîțu, dar şi apurtătorului de cuvânt liberal, Ionel Dancă.

Florin Cîțua făcut aceste acuzaţii pe pacursul mai multor luni, precizând că la acest lucru ar fipărtaşă şi Viorica Dăncilă.

Într-un interviu acordat postului Digi24, senatorul PNL a precizat că Viorica Dăncilă şi Eugen Teodoroviciau refuzat să-şi asume răspunderea (aşa cum le cerea legea) pentru datele trecute în Legea Bugetului.

„Prin ordonanța 114, Eugen Teodorovici și Viorica Dăncilă au introdus un articol prin care își derogăresponsabilitatea asupra bugetului. I-am dus lui Teodorovici în Parlament declarația pe proprierăspundere să o semneze și a aruncat-o pe jos”, a spus Florin Cîțu

„Comisia Europeană CONFIRMA- execuţia bugetară pentru 2018 MĂSLUITĂ! În momentul în care Valcov şiТеодорович (Eugen Teodorovici – n.r.) au anunţat deficitul bugetar cu o lună înainte am spus căexecuţia pentru 2018 o să fie falsificată. V-am spus atunci că am fost sunat din MFP şi mi s-a spus căurmează să măsluiască datele”, a adăugat el într-o postare pe Facebook.

Legat de acest subiect, în ianuarie 2019, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a precizat tot peFacebook, că: ”Deficitul bugetar anunțat de Vâlcov pentru 2018 și care va fi comunicat în curând deTeodorovici în mod oficial este rezultatul unei falsificări grosolane prin diverse scamatorii fiscaleși contabile”.

Asta în condiţiile în care Capitolul III, art. 28 din Legea 500/2002 prevede că: „proiectele legilorbugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice”.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 9: Continuarea proiectului Fondului Suvernan de Investiţii (FSDI), deşi a fost declaratneconstituţional de către CCR

Primele informaţii cu privire la Fondul Suvernan de Investiţii (FSDI) au venit de la ministrul definanțe în 2018. Planul iniţial prevăzând ca în acest fond să fie incluse mai multe firme profitabile,de stat, care ulterior să fie listate și vândute prin Bursă în proporție de peste 51%.În iulie 2018, însă, Curtea Constituţională (CCR) a declarat înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltareşi Investiţii drept neconstituţionala pe motiv că încălca separaţia puterilor în stat.

Cu toate acestea, proiectul a mers înainte. Astfel că potrivit afirmaţiilor ministrului Teodorovici dinlună martie 2019, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) ar fi trebuit să devină operaţionalîn primul semestru al acestui an (adică în primele şase luni). Tot atunci, el a promis că numirile nuvor fi politice. Capitalul social iniţial al acestui fond era de 19,11 miliarde de lei.

Între timp, potrivit surselor B1.ro, ministrul de Finanţe nu ar fi renunţat la ideea înfiinţăriiFondului Suveran de Investiţii, ci doar i-ar fi schimbat forma. Astfel, el ar urma să aibă parte de ofinanţare de un miliard de euro care ar urma să vină din „pivatizari mai vechi”, şi nu va conţineacţiunile niciunei companii. Rolul lui fiind de a prelua şi de a pune pe picioare firme (private sau destat) care ar fi în pragul falimentului.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 10: Obligarea tinerilor să rămână în România pentru câţiva ani

Recent, Eugen Teodorovici s-a declarat în favoarea forţării tinerilor să rămână în România, timp decâţiva ani de zile, pentru a munci şi pentru a „restitui statului” banii investiţi în educaţia lor.

Măsură nu doar că ar încălca legislaţia europeană privind libera circulaţie (însuşi unul dintre piloniide bază ai Uniunii Europene), însă a iscat şi numeroase controverse.

„După terminarea facultăţii nu cumva ar fi corect din toate punctele de vedere că studenţii un număr deani de zile să lucreze în România după terminarea facultăţii? Nicăieri în Europa nu este o astfel deformă”, a declarat Eugen Teodorovici, citat de Agerpres.

„Ceea ce statul alocă pentru o anumită perioadă, să şi primească înapoi într-un anumit timp. Nu leagănimeni pe nimeni de glie”, a adăugat ministrul.

Inclusiv premierul Viorica Dancila l-a contrazis pe ministrul de finanţe, precizând că: „Nu esteposibil ca tinerii să fie forțați să rămână în țară, nici din punct de vedere al legislației europeneși nici nu ar fi corect”.

Simultan cu această idee, Eugen Teodorovici a precizat că ar vrea să condiţioneze gratuitateastudenţilor la transportul feroviar de performanţa academică.„De ce să nu fie încurajată situaţia la învăţătură? Să fie una foarte bună, fără restanţe, fărărepetenţi”.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 11: Împrumuturile succesive, unele care îndatorează generaţii succesive de contribuabili romani pentru următoarele decenii

De luni buni de zile, Guvernul României face împrumut după împrumut (aparent tot mai mare) pentru a acoperi cheltuielile.

Doar pe luna iulie, Ministerul de Finanţe a planificat împrumuturi de la băncile comerciale de 4,21 miliarde de lei (aproximativ 850 de milioane de euro, la cursul de zi).

În luna iunie Guvernul a împrumutat 2 miliarde de euro din piaţa externă, cu scadenta în 12 şi 30 de ani

În lună martie Guvernul a împrumutat 3 miliarde de euro, fiind pentru prima dată când România se împrumuta pe 30 de ani în euro.

Din cauza împrumuturilor succesive, România ar avea parte de dobânzi tot mai mari, fiind necesare imprumutiri doar pentru acoperirea dobânzilor (nu şi a împrumuturilor).

„Vreţi să ştiţi cât ne costă ÎN PLUS doar dobânzile? Atenţie – Un miliard de lei anual în plus doar costul dobânzilor. (…) Nu au bani pentru pensii şi salarii. Le plătesc din taxele pe care le impun generaţiilor viitoare”, preciza în luna aprilie senatorul PNL, Florin Citu.

Sursă foto: Facebook / Eugen Teodorovici)

• Controversa nr. 12: Amnistia fiscală – Morala lui ‘Discotecă’ Teodorovici: ‘Nu plătiți taxele și impozitele la termen, le veți plăti cu reducere peste câțiva ani’

Guvernul a adoptat în ședința de miercuri ordonanță privind instituirea unor așa-numite facilități fiscale, cunoscută mai bine drept amnistia fiscală. Sub denumirea de”Resetare Fiscală”, se prevăd două mecanisme alternative eșalonării la plată.

„Nu plătiți taxele și impozitele la termen, le veți plăti cu reducere peste câțiva ani”. Aceasta este morala pe care ne-o transmite Guvernul Dăncilă – Teodorovici, alias ‘Discotecă’, privind așa-zisa restructurare fiscală.

Se prevede și un mecanism de ajutor de stat pentru câteva mii de firme, printre care și companii de stat.

Aceasta este, practic, ultima măsură controversată din lungul șir al deciziilor luate de ministrul Dicotecă Teodorovici. (Detalii AICI)